CAPITOLUL III ORGANIZAREA STUDIILOR UNIVERSITARE

Sectiunea 1 Structura anului universitar

Art. 136. - (1) Anul universitar incepe, de regula, in prima zi lucratoare a lunii octombrie, si include doua semestre. Un semestru are, de regula, o durata de 14 saptamani de activitati didactice urmate, de regula, de minimum 3 saptamani de examene. Structura anului universitar se aproba de catre Senatul universitar. in atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are in vedere o perioada de minimum 17 saptamani.
(2) Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior aproba anual, cu cel putin 3 luni inainte de inceperea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor, precum si calendarul activitatilor educationale specifice semestrelor academice de studiu.

Sectiunea a 2-a Programe de studii universitare

Art. 137. - (1) Programul de studii universitare reprezinta un grup de unitati curriculare de predare, invatare, cercetare, aplicatii practice si evaluare planificate astfel incat sa duca la o calificare universitara certificata printr-o diploma si printr-un supliment de diploma.
(2)    Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificarii definit in Cadrul national al calificarilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileste astfel incat sa maximizeze sansele obtinerii calificarii dorite si se aproba de catre Senatul universitar.
(3)    Concordanta dintre curriculum si calificarea oferita de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurarii calitatii.
(4)    Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii si organizate pe 3 cicluri de studiu: licenta, master, doctorat.
(5)    Programele de studii universitare dau acces la ocupatii si functii specifice fiecarui ciclu de studii universitare absolvit.

Art. 138. - (1) Organizarea programelor de studii este de competenta institutiilor de invatamant superior, cu respectarea legislatiei in vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, Senatul universitar aproba un regulament propriu de organizare si functionare, in acord cu standardele nationale si internationale generale si specifice de calitate.
(2)    Un program de studii universitare functioneaza legal daca este autorizat provizoriu sau acreditat si functioneaza in conditiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea si desfasurarea de programe de studii universitare care nu functioneaza legal se sanctioneaza cu nerecunoasterea studiilor pentru beneficiari, precum si cu amenda pentru organizatori, potrivit legii penale, si cu retragerea imediata, de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, a autorizatiei de functionare provizorie, respectiv a acreditarii pentru institutia in cauza.
(3)    Autorizarea provizorie si acreditarea programelor de studii universitare se realizeaza distinct pentru fiecare forma de invatamant, fiecare limba de predare si pentru fiecare locatie geografica in care se desfasoara.
(4)    Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea nationala nu poate contraveni celei europene.
(5)    Nomenclatorul domeniilor si al programelor de studii universitare, domeniile si programele de studii universitare acreditate sau autorizate sa functioneze provizoriu, locatiile geografice de desfasurare, numarul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, forma de invatamant sau limba de predare, precum si numarul maxim de studenti care pot fi scolarizati, propus de catre agentiile de evaluare a calitatii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotarare a Guvernului, promovata de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, inaintea datei de 31 martie a anului respectiv.

Sectiunea a 3-a Forme de organizare

Art. 139. - Formele de organizare a programelor de studii sunt:
a)    cu frecventa, caracterizate prin activitati de invatamant si/sau de cercetare programate pe durata intregii zile, specifice fiecarui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite saptamanal/zilnic pe parcursul semestrului si presupunand intalnirea nemijlocita, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice si de cercetare;
b)    cu frecventa redusa, caracterizata prin activitati dedicate mai ales unor cursuri de sinteza si pregatirii aplicative, programate in mod compact si periodic, presupunand intalnirea nemijlocita, in spatiul universitar, a studentilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregatire specifice invatamantului la distanta;
c)    la distanta, caracterizata prin utilizarea unor resurse electronice, informatice si de comunicatii specifice, activitati de autoinvatare si autoevaluare completate de activitati specifice de tutorat.

Art. 140. - (1) Programele de studii universitare de licenta se pot organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu frecventa, cu frecventa redusa si la distanta.
(2)    Programele de studii universitare de master se pot organiza la urmatoarele forme de invatamant: cu frecventa si cu frecventa redusa.
(3)    Fac exceptie de la prevederile alin. (1) si (2) programele de studii de licenta si master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de invatamant cu frecventa.
(4)    Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de invatamant cu frecventa. Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligatiile referitoare la frecventa sunt stabilite de catre conducerea scolii doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Obligatiile referitoare la frecventa constituie un criteriu de evaluare a calitatii scolii doctorale, inclusiv in vederea finantarii.
(5)    Diplomele si certificatele de studii universitare eliberate de institutiile de invatamant superior, in conditiile legii, pentru aceleasi programe de studii, indiferent de forma de invatamant absolvita, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, competentele si cunostintele verificate, corespondenta dintre rezultatele invatarii si notele, diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie sa fie identice pentru orice forma de invatamant corespunzatoare unui anumit program de studii din cadrul unei institutii de invatamant superior.
(6)    Pot organiza programe de studii universitare la formele de invatamant cu frecventa redusa si Ia distanta numai institutiile de invatamant superior care au acreditat programul de invatamant respectiv la forma de invatamant cu frecventa.

Sectiunea a 4-a Contracte de studii

Art. 141. - Institutia de invatamant superior semneaza cu fiecare student/student-doctorand/cursant/cercetator post-doctoral inmatriculat Ia un program de studii, un contract de studii universitare in concordanta cu prevederile regulamentelor de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in vigoare. Contractele de studii nu se modifica in timpul anului universitar.

Sectiunea a 5-a Admiterea in programe de studii

Art. 142. - (1) Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului elaboreaza anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii in institutiile de invatamant superior de stat si particulare din Romania.
    Fiecare institutie de invatamant superior elaboreaza si aplica propriul regulament de organizare a admiterii in programele de studii oferite. Acest regulament se elaboreaza conform metodologiei-cadru prevazuta la alin. (1).
    Conditiile de admitere, inclusiv cifrele de scolarizare trebuie facute publice in fiecare an, de catre universitate, cu cel putin 6 luni inainte de sustinerea concursului de admitere.
    La admiterea in invatamantul superior de stat si particular, pentru fiecare ciclu si program de studii universitare, cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apartinand Spatiului Economic European si ai Confederatiei Elvetiene pot candida in aceleasi conditii prevazute de lege pentru cetatenii romani, inclusiv in ceea ce priveste taxele de scolarizare.
    Institutiile de invatamant superior pot percepe de la candidati, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, taxe de inscriere pentru organizarea si desfasurarea admiterii, in cuantumurile aprobate de Senatele universitare. Senatele universitare pot sa prevada, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor.
    O persoana poate beneficia de finantare de la buget pentru un singur program de licenta, pentru un singur program de master si pentru un singur program de doctorat.
    Persoana admisa la un program de studii universitare de licenta, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe intreaga perioada a prezentei sale in cadrul programului respectiv, de la inmatriculare si pana la sustinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai putin pe perioadele de intrerupere a studiilor.
    Institutiile de invatamant superior au obligatia sa restituie, in cel mult doua zile lucratoare de la depunerea cererii si neconditionat, fara perceperea unor taxe, dosarele candidatilor declarati respinsi sau ale celor care renunta la locul obtinut prin admitere, dupa afisarea rezultatelor finale.

Sectiunea a 6-a Examene de finalizare a studiilor

Art. 143. - (1) Examenele de finalizare a studiilor in invatamantul superior sunt:
a)    examen de licenta, pentru ciclul de studii universitare de licenta sau examen de diploma pentru invatamantul din domeniul stiintelor ingineresti;
b)    examen de dizertatie, pentru ciclul de studii universitare de master;
c)    examen de sustinere publica a tezei de doctorat;
d)    examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;
e)    examen de selectie, care preceda examenul de licenta, in cazul studentilor/absolventilor care provin de la institutii de invatamant superior si/sau programe de studii care au intrat in lichidare.
(2)    Examenele prevazute la alin. (1) se organizeaza si se desfasoara numai de catre institutiile de invatamant superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de Senatul universitar si care respecta metodologia-cadru, aprobata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3)    Absolventii programelor de studiu din institutiile de invatamant superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai in cadrul institutiilor de invatamant superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)    indrumatorii lucrarilor de licenta, de diploma, de dizertatie si de doctorat raspund in solidar cu autorii acestora de asigurarea originalitatii continutului acestora.
(5)    Este interzisa comercializarea de lucrari stiintifice in vederea facilitarii falsificarii de catre cumparator a calitatii de autor al unei lucrari de licenta, de diploma, de dizertatie sau de doctorat. ,

Sectiunea a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs ale studentilor

Art. 144. - (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluari sumative de tip examen si prin evaluarea continua.
(2)    Institutiile de invatamant superior dispun de metodologii de examinare aprobate de Senatul universitar, care au in vedere asigurarea calitatii si respectarea prevederilor codului de etica si deontologie universitara.
(3)    Rezultatele in invatare sunt apreciate la examene:
a)    cu note intregi de la 10 la 1, nota 5 certificand dobandirea competentelor minimale aferente unei discipline si promovarea unui examen;
b)    cu calificative, dupa caz.
(4)    Rezultatele unui examen sau ale unei evaluari pot fi anulate de catre decanul facultatii in temeiul prevederilor din Carta universitara, atunci cand se dovedeste ca acestea au fost obtinute in mod fraudulos sau prin incalcarea prevederilor codului de etica si deontologie universitara. Decanul poate dispune reorganizarea examenului.

Art. 145. - Analiza contestatiilor depuse de candidatii la admitere, de studentii examinati, de absolventi in cursul examenelor de finalizare a studiilor este in. exclusivitate de competenta institutiilor de invatamant superior, conform propriilor regulamente institutionale si prevederilor Cartei universitare.

Sectiunea a 8-a Diplome

Art. 146. - Rectorul poate anula, cu aprobarea Senatului universitar, un certificat sau o diploma de studii atunci cand se dovedeste ca s-a obtinut prin mijloace frauduloase sau prin incalcarea prevederilor codului de etica si deontologie universitara.
Art. 147. - (1) Recunoasterea si echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate in tara sau in strainatate se realizeaza pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului si a unor metodologii specifice aprobate de Senatul universitar al fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza normelor europene, ale sistemului european de acumulare si transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru.
(2)    Studiile efectuate in cadrul programului de studii intrerupt ca urmare a exmatricularii datorate incalcarii prevederilor codului de etica si deontologie universitara nu pot fi recunoscute in cazul unei noi inmatriculari.
(3)    in cazul unor programe de studii organizate in comun de doua sau mai multe universitati, actele de studii se elibereaza in concordanta cu reglementarile nationale si cu prevederile acordurilor interinstitutionale.

Sectiunea a 9-a Credite de studii

Art. 148. - (1) Programele de studii universitare planifica si organizeaza volumul de munca specific activitatilor de predare, invatare, aplicare practica si examinare in concordanta cu ECTS/SECT, exprimandu-1 in termenii creditelor de studii transferabile. Un credit de studiu transferabil consta in cantitatea de munca intelectuala dirijata si independenta necesara pentru finalizarea individuala de catre student a unei unitati componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare, completata cu validarea rezultatelor invatarii.
(2)    Munca intelectuala individuala a unui student nu poate fi mai mica decat cea corespunzatoare unui numar anual de 60 de credite de studiu transferabile.
(3)    Numarul minim de credite necesar promovarii anului universitar se stabileste de catre Senatul universitar.
(4)    Durata programelor de studii universitare de licenta si master, pe domenii de specializare, se stabileste la propunerea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si se aproba prin hotarare a Guvernului.
(5)    Durata totala cumulata a ciclului de studii universitare de licenta si de master corespunde obtinerii a cel putin 300 de credite de studii transferabile.
(6)    Numarul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileste de fiecare universitate in functie de domeniul stiintific sau artistic.

Art. 149. - (1) Numarul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinta pe care universitatile il pot utiliza in recunoasterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior in acelasi domeniu fundamental in scopul echivalarii si transferarii creditelor de studiu transferabile si a eventualei continuari a studiilor dintr-un program de studii.
(2)    Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor si recunoasterea in strainatate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informatiilor existente in registrul matricol propriu, institutiile de invatamant superior acreditate pot elibera, la cerere, documente in cadrul carora sa fie atribuit un numar de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru aceasta operatiune, institutiile de invatamant superior pot percepe taxe in cuantumul aprobat de Senatul universitar.
(3)    Pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului poate echivala printr-o metodologie specifica, pe baza ECTS/SECT, invatamantul universitar de scurta durata, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durata de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenta, potrivit legii.

Sectiunea a 10-a Ciclul I- Studii universitare de licenta

A. Organizarea

Art. 150. - (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licenta si stabilirea numarului maxim de studenti care pot fi scolarizati in cadrul programului si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului, in urma evaluarii externe realizata de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in invatamantul Superior (EQAR). Studiile universitare de licenta corespund unui numar cuprins intre minimum 180 si maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT si se finalizeaza prin nivelul 6 din EQF/CEC.
(2) La invatamantul cu frecventa, durata specifica a studiilor universitare de licenta este, dupa caz, de 3-4 ani si corespunde unui numar de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de licenta pentru invatamantul universitar din domeniul stiinte ingineresti, stiinte juridice si teologie pastorala este de 4 ani.
(3)    Un procent de maximum 5% din numarul studentilor cu frecventa dintr-un program de studii universitare de licenta pot parcurge, cu aprobarea Consiliului facultatii, 2 ani de studii intr-un singur an, cu exceptia institutiilor de invatamant superior medical si al ultimului an de studii, in conditiile prevazute de regulamentele de organizare si desfasurare a programelor de studii si cu respectarea legislatiei in vigoare.
(4)    in cadrul studiilor universitare de licenta este obligatorie efectuarea unor stagii de practica. Universitatile au obligatia de a asigura un minim de 30% din locurile de practica necesare, dintre care cel putin 50% in afara universitatilor.
(5)    Studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa se pot organiza in regim de finantare de la bugetul de stat sau in regim cu taxa. Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de licenta la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget, pentru universitatile de stat.
(6)    Senatul universitar poate infiinta duble specializari. Procedura de autorizare si acreditare a acestor specializari este cea prevazuta de lege.

B.    Admiterea

Art. 151. - (1) Pot participa la admiterea in ciclul I de studii universitare absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat sau diploma echivalenta.
(2) in cadrul metodologiei proprii, institutiile de invatamant superior pot stabili facilitati sau conditii speciale referitoare la admiterea candidatilor la programe de studii universitare de licenta, care au obtinut in perioada studiilor liceale distinctii la olimpiadele scolare si/sau alte concursuri nationale sau internationale.

C.    Diploma

Art. 152. - (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de licenta se numeste diploma de licenta, diploma de inginer sau, dupa caz, diploma de urbanist.
(2) Pe diploma de licenta, pe diploma de inginer sau, dupa caz, pe diploma de urbanist se mentioneaza toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invatamant urmata si titlul obtinut. Diploma de licenta, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt insotite de suplimentul la diploma si se elibereaza, gratuit, in limba romana si intr-o limba de circulatie internationala.

Sectiunea a 11-a Ciclul II - Studii universitare de master

A. Organizarea

Art. 153. - (1) Programele de studii universitare de master reprezinta al 11-lea ciclu de studii universitare si se finalizeaza prin nivelul 7 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea au o durata normala de 1-2 ani si corespund unui numar minim de credite de studii transferabile cuprins intre 60 si 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandari sau bune practici europene, ciclul 1 si ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, intr-un program unitar de studii universitare cu o durata cuprinsa intre 5 si 6 ani, la invatamantul cu frecventa, in conditiile prezentei legi, diplomele obtinute fiind echivalente diplomei de master.
(2) Diploma de absolvire sau de licenta a absolventilor invatamantului superior de lunga durata din perioada anterioara aplicarii celor trei cicluri de tip Bologna este echivalenta cu diploma de studii universitare de master in specialitate.

Art. 154. - (1) Programele de studii universitare de master pot fi:
a)    master profesional, orientat preponderent spre formarea competentelor profesionale;
b)    master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competentelor de cercetare stiintifica. invatarea realizata in cadrul masterului de cercetare poate fi echivalata cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de invatamant cu frecventa si poate fi organizat in cadrul scolilor doctorale;
c)    master didactic. Masterul didactic se organizeaza exclusiv la forma de invatamant cu frecventa.
(2) Pot organiza programe de studii universitare de master intr-un domeniu acele institutii de invatamant superior care sunt acreditate sau autorizate provizoriu in acest scop.

Art. 155. - (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, impreuna cu stabilirea numarului maxim al studentilor care pot fi scolarizati si carora li se poate acorda o diploma de absolvire se realizeaza prin hotarare a Guvernului, in urma evaluarii externe realizate de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, inregistrata in Registrul European pentru Asigurarea Calitatii in invatamantul Superior, denumit in continuare EQAR.
(2)    in cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii promovate sunt stabilite anual de catre Senatul universitar si comunicate Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pana la data de 1 februarie a fiecarui an, pentru a fi publicate centralizat.
(3)    Institutiile de invatamant superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociatii profesionale si/sau institutii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care sa raspunda cerintelor pietei muncii.
(4)    Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca pentru studiile universitare de master la forma de invatamant cu frecventa un numar de granturi de studii finantate de la buget, pentru universitatile de stat.

B.    Admiterea

Art. 156. - Pot candida la programe de studii universitare de master absolventii cu diploma de licenta sau echivalenta.

C.    Diploma

Art. 157. - Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de master si sustinerea cu succes a lucrarii de dizertatie se numeste diploma de master si cuprinde toate informatiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de invatamant. Aceasta este insotita de suplimentul la diploma care se elibereaza gratuit, in limba romana si o limba de circulatie internationala.

Sectiunea a 12-a Ciclul III - Studii universitare de doctorat

A. Organizarea

Art. 158. - (1) Studiile universitare de doctorat reprezinta al III-lea ciclu de studii universitare si permit dobandirea unei calificari de nivelul 8 din EQF/CEC si din Cadrul National al Calificarilor. Acestea se desfasoara pe baza unui Cod al Studiilor Universitare de Doctorat, aprobat prin hotarare a Guvernului.
(2) Programele de studii universitare de doctorat se organizeaza in scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. scolile doctorale se pot organiza de catre o universitate sau un consortiu universitar ori de catre consortii sau parteneriate care se stabilesc legal intre o universitate sau un consortiu universitar si unitati de cercetare-dezvoltare. Universitatile, respectiv parteneriatele sau consortiile organizatoare de una sau mai multe scoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o Institutie Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat, denumita in continuare JOSUD, recunoscuta ca atare de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza autorizarii provizorii, a acreditarii, respectiv a evaluarii periodice.
(3)    Academia Romana poate infiinta scoala de Studii Doctorale a Academiei Romane, cu respectarea prevederilor prezentei legi in privinta autorizarii, acreditarii si functionarii ca institutie de invatamant superior. scoala de Studii Doctorale a Academiei Romane poate fi IOSUD si poate organiza programe universitare de doctorat.
(4)    Fiecare scoala doctorala este evaluata individual, pentru fiecare domeniu in parte, in vederea acreditarii. Evaluarea scolii doctorale se face pe baza performantei scolii doctorale si a capacitatii institutionale a IOSUD din care face parte scoala doctorala. Evaluarea scolilor doctorale se face de catre ARACIS sau de catre o alta agentie de asigurare a calitatii, din tara sau strainatate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetarii si a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii si metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS si CNATDCU Fiecare scoala doctorala este evaluata periodic, din 5 in 5 ani.
(5)    Pe baza rezultatelor evaluarii scolii doctorale, ARACIS sau agentia prevazuta la alin. (4) propune Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului acordarea sau, dupa caz, retragerea acreditarii in vederea organizarii de studii universitare de doctorat. Acreditarea in vederea organizarii de studii universitare de doctorat se atesta prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.
(6)    Programele de studii universitare de doctorat sunt de doua tipuri:
    doctorat stiintific, care are ca finalitate producerea de cunoastere stiintifica originala, relevanta international, pe baza unor metode stiintifice, organizat numai la forma de invatamant cu frecventa. Doctoratul stiintific este o conditie pentru cariera profesionala in invatamantul superior si cercetare;
    doctorat profesional, in domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoastere originala pe baza aplicarii metodei stiintifice si a reflectiei sistematice, asupra unor creatii artistice sau asupra unor performante sportive de inalt nivel national si international si care poate constitui o baza pentru cariera profesionala in invatamantul superior si in cercetare in domeniile artelor si sportului.
(7)    scolile doctorale din cadrul IOSUD se organizeaza pe discipline sau tematici disciplinare si interdisciplinare.
(8)    Studiile universitare de doctorat dispun, in cadrul institutional al IOSUD, de sisteme proprii si specifice de conducere si administrare a programelor de studii si cercetare, inclusiv la nivelul scolilor doctorale. La nivelul IOSUD functioneaza Consiliul pentru Studiile Universitare de Doctorat. La nivelul fiecarei scoli doctorale functioneaza Consiliul scolii Doctorale. Aceste structuri functioneaza conform prevederilor prezentei legi si ale Codului Studiilor Universitare de Doctorat prevazut la alin. (1).

Art. 159. - (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfasoara in cadrul unei scoli doctorale sub coordonarea unui conducator de doctorat si cuprinde: un program de pregatire bazat pe studii universitare avansate, in cadrul scolii doctorale;
    un program individual de cercetare stiintifica sau creatie artistica.
(2)    in domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respecta reglementarile in cauza.
(3)    Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regula, de 3 ani. in situatii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungita cu 1-2 ani, cu aprobarea Senatului universitar, la propunerea conducatorului de doctorat si in limita fondurilor disponibile.
(4)    O scoala doctorala poate recunoaste, conform regulamentului propriu de organizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat si in conditiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat si/sau a unor stagii de cercetare stiintifica, desfasurate in tara sau in strainatate, in universitati sau in centre de cercetare de prestigiu, precum si recunoasterea unor cursuri parcurse in cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare.
(5)    Studiile universitare de doctorat se pot intrerupe din motive temeinice, in conditiile stabilite prin regulamentul institutional propriu de organizare si desfasurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeste in consecinta cu perioadele cumulate ale intreruperilor aprobate.
(6)    Curriculumul de pregatire si programul de cercetare sunt stabilite de conducatorul de doctorat si de scoala doctorala.

Art. 160. - (1) Studiile universitare de doctorat se organizeaza cu finantare de la bugetul de stat, in regim cu taxa sau din alte surse legal constituite.
(2)    Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului aloca anual, prin hotarare a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat stiintific si pentru doctoratul profesional din domeniul artelor si al sportului, un numar de granturi doctorale multianuale, pe o durata de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale si costurile pentru programul de studii avansate si pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficienti corespunzatori pe domenii disciplinare si profesionale ale doctoratului.
(3)    Granturile doctorale se acorda pe baza de competitie nationala de proiecte stiintifice intre scolile doctorale sau competitie nationala de proiecte stiintifice intre conducatorii de doctorat, membri ai unei scoli doctorale. Competitiile sunt organizate in coordonarea CNCS.
(4)    Numarul anual de granturi doctorale alocate celor doua tipuri de competitii prevazute la alin. (3), precum si metodologia de desfasurare a competitiilor se stabilesc prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului.

Art. 161. - Doctoratul se poate desfasura in limba romana, in limba minoritatilor nationale sau intr-o limba de circulatie internationala, conform contractului de studii doctorale incheiat intre IOSUD, conducatorul de doctorat si studentul-doctorand.

Art. 162. - (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza si in cotutela, caz in care studentul-doctorand isi desfasoara activitatea sub indrumarea concomitenta a unui conducator de doctorat din Romania si a unui conducator de doctorat dintr-o alta tara, sau sub indrumarea concomitenta a doi conducatori de doctorat din institutii diferite din Romania, pe baza unui acord scris intre institutiile organizatoare implicate. Doctoratul in cotutela poate fi organizat si in cazul in care conducatorii de doctorat sunt din aceeasi IOSUD, dar au specializari/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducatorii de doctorat a atins varsta pensionarii, conform prevederilor din Carta universitara.
(2) In contextul politicilor de asigurare a mobilitatii universitare, IOSUD poate angaja, pe baza de contract, specialisti din strainatate care detin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4).

B. Admiterea

Art. 163. - Au dreptul sa participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolventii cu diploma de master sau echivalenta acesteia.

C.    Studentul-doctorand

Art. 164. - (1) Pe parcursul desfasurarii studiilor universitare de doctorat, persoana inscrisa in programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studentii-doctoranzi sunt incadrati de catre IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ,ca asistenti de cercetare sau asistenti universitari, pe perioada determinata.    ...
(2)    Pe toata durata activitatii, studentul-doctorand beneficiaza de recunoasterea vechimii in munca si specialitate si de asistenta medicala gratuita, fara plata contributiilor la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.
(3)    Studentul-doctorand poate desfasura activitati didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, in limita a 4-6 ore conventionale didactice pe saptamana. Activitatile didactice care depasesc acest nivel vor fi remunerate in conformitate cu legislatia in vigoare, intrand sub incidenta Codului muncii, cu respectarea drepturilor si obligatiilor ce revin salariatului si cu plata contributiilor datorate, potrivit legii, la asigurarile sociale de stat, la asigurarile pentru somaj, la asigurarile sociale de sanatate si pentru accidente de munca si boli profesionale.

Art. 165. - (1) Perioada desfasurarii studiilor universitare de doctorat este asimilata, conform legislatiei in domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu exceptia cazului in care studentul-doctorand realizeaza venituri pentru care plateste, in aceasta perioada, contributii la asigurarile sociale.
(2) Dupa sustinerea tezei de doctorat, IOSUD elibereaza o adeverinta care atesta perioada in care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.

D.    Conducatorul de doctorat

Art. 166. - (1) Pot fi conducatori de doctorat persoanele care au obtinut dreptul de conducere de doctorat inaintea intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si persoanele care au obtinut atestatul de abilitare, avand cel putin functia de lector/sef de lucrari, respectiv de cercetator stiintific gradul III.
(2)    Calitatea de conducator de doctorat este acordata prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, in conformitate cu standardele si procedurile elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel international, propuse de CNATDCU si aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului. Standardele minimale de acceptare de catre CNATDCU a dosarului pentru obtinerea atestatului de abilitare nu depind de functia didactica sau gradul profesional si sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar.
(3)    Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice si de cercetare care au dobandit acest drept trebuie sa aiba un contract de munca cu un IOSUD sau o institutie membra a unui IOSUD si sa fie membre ale unei scoli doctorale. Cadrele didactice si de cercetare abilitate si cercetatorii stiintifici abilitati devin conducatori de doctorat in urma abilitarii.
(4)    Specialistii care au dobandit dreptul legal de a conduce doctorate in institutii de invatamant superior sau de cercetare-dezvoltare din strainatate dobandesc calitatea de conducator de doctorat in cadrul IOSUD din Romania, dupa cum urmeaza:
a)    specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din tarile Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si Confederatia Elvetiana dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
b)    Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului stabileste o lista a institutiilor de invatamant superior, din afara tarilor mentionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universitati ale lumii. Specialistii care au calitatea de conducator de doctorat in una din institutiile aflate pe aceasta lista dobandesc automat calitatea de conducator de doctorat in Romania, in urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului;
c) specialistii care sunt conducatori de doctorat in cadrul unor institutii din strainatate, altele decat cele prevazute la lit. a) sau b), pot obtine calitatea de conducator de doctorat in Romania, fie printr-o conventie internationala de recunoastere reciproca, fie conform prevederilor alin. (2).
(5) Un conducator de doctorat poate indruma studenti-doctoranzi numai in domeniul pentru care a obtinut acest drept.

Art. 167. - (1) Un conducator de doctorat nu poate indruma simultan studenti-doctoranzi decat intr-un singur IOSUD, exceptie facand doctoratele conduse in cotutela.
(2)    Un conducator de doctorat poate indruma simultan maximum 8 studenti-doctoranzi, aflati in diverse stadii ale studiilor de doctorat.
(3)    Pentru activitatea pe care o desfasoara in aceasta calitate, conducatorii de doctorat sunt remunerati in conformitate cu legislatia in vigoare.

Art. 168. - (1) Teza de doctorat se elaboreaza conform cerintelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare si desfasurare a programelor de studii universitare de doctorat si in concordanta cu reglementarile prevazute in Codul Studiilor Universitare de Doctorat.
(2)    Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat, denumita in continuare comisie de doctorat, este propusa de conducatorul de doctorat si aprobata de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcatuita din cel putin 5 membri: presedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducatorul de doctorat si cel putin 3 referenti oficiali din tara sau din strainatate, specialisti in domeniul in care a fost elaborata teza de doctorat si din care cel putin 2 isi desfasoara activitatea in afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor si au cel putin functia didactica de conferentiar universitar sau de cercetator stiintific gradul II ori au calitatea de conducator de doctorat, in tara sau in strainatate.
(3)    Teza de doctorat se sustine in sedinta publica in fata comisiei de doctorat, dupa evaluarea de catre toti referentii. Sustinerea tezei de doctorat poate avea loc in prezenta a cel putin 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a presedintelui comisiei si a conducatorului de doctorat. Sustinerea publica include obligatoriu o sesiune de intrebari din partea membrilor comisiei de doctorat si a publicului.
(4)    Pe baza sustinerii publice a tezei de doctorat si a rapoartelor referentilor oficiali, comisia de doctorat evalueaza si delibereaza asupra calificativului pe care urmeaza sa il atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: „Excelent", „Foarte bine", „Bine", „Satisfacator" si „Nesatisfacator". De regula, calificativul „Excelent" se acorda pentru maximum 15% dintre candidatii care obtin titlul de doctor intr-un anumit IOSUD, in decursul unui an universitar.
(5)    Daca studentul-doctorand a indeplinit toate cerintele prevazute in programul de cercetare stiintifica si aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului „Excelent", „Foarte bine", „Bine" sau „Satisfacator" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se inainteaza CNATDCU, spre validare. CNATDCU, in urma evaluarii dosarului, propune ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor.
(6)    in cazul atribuirii calificativului „Nesatisfacator", comisia de doctorat va preciza elementele de continut care urmeaza sa fie refacute sau completate in teza de doctorat si va solicita o noua sustinere publica a tezei. A doua sustinere publica a tezei are loc in fata aceleiasi comisii de doctorat, ca si in cazul primei sustineri. in cazul in care si la a doua sustinere publica se obtine calificativul „Nesatisfacator", titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(7)    Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, dupa validarea tezei de doctorat de catre CNATDCU.
(8)    in cazul in care CNATDCU invalideaza argumentat teza de doctorat, IOSUD primeste din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului o motivatie scrisa de invalidare, redactata in baza observatiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisa CNATDCU in termen de un an de la data primei invalidari. Daca lucrarea de doctorat se invalideaza si a doua oara, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(9)    Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redacteaza si in format digital, in domeniul artelor, teza de doctorat poate fi insotita de inregistrarea pe suport digital a creatiei artistice originale. Teza de doctorat si anexele sale se publica pe un site administrat de Ministerul Educatiei,. Cercetarii, Tineretului si Sportului, cu respectarea legislatiei in vigoare in domeniul drepturilor de autor.

Art. 169. - (1) Diploma conferita dupa promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeste diploma de doctor. in diploma care certifica obtinerea si detinerea titlului de doctor se mentioneaza, in mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul stiintific; in cea care certifica obtinerea si detinerea titlului de doctor intr-un domeniu profesional se mentioneaza, in mod expres, domeniul profesional al doctoratului.
    in urma finalizarii studiilor universitare de doctorat stiintific, se confera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor in stiinte, corespunzandu-i acronimul Dr.
    in urma finalizarii studiilor universitare de doctorat profesional, se confera de catre IOSUD diploma si titlul de doctor intr-un domeniu profesional, corespunzandu-i acronimul Dr. P.

Art. 170. - (I) In cazul nerespectarii standardelor de calitate sau de etica profesionala, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, intocmite, dupa caz, de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, de Consiliul National al Cercetarii stiintifice, de Consiliul de Etica si Management Universitar sau de Consiliul National de Etica a Cercetarii stiintifice, Dezvoltarii Tehnologice si Inovarii, poate lua urmatoarele masuri, alternativ sau simultan:
a)    retragerea calitatii de conducator de doctorat;
b)    retragerea titlului de doctor;
c)    retragerea acreditarii scolii doctorale, ceea ce implica retragerea dreptului scolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenti-doctoranzi.
(2)    Reacreditarea scolii doctorale se poate obtine dupa cel putin 5 ani de la pierderea acestei calitati, numai in urma reluarii procesului de acreditare, conform art. 158.
(3)    Redobandirea calitatii de conducator de doctorat se poate obtine dupa cel putin 5 ani de la pierderea acestei calitati, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare interna, ale carui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externa efectuata de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt conditii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
(4)    Conducatorii de doctorat sunt evaluati o data la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, la propunerea CNATDCU.