Vezi ce consecinte poate avea reabilitarea blocurilor

Arhitectii din Capitala atrag atentia asupra lipsei de control in ceea ce priveste procesul de reabilitare termica a blocurilor si a consecintelor estetice si practice care decurg din aceste actiuni.

Ordinul Arhitectilor din Romania, Filiala Teritoriala Bucuresti atrage atentia ca utilizarea polistirenului in renovarea cladirilor vechi nu este o reteta standard care se poate aplica uniform, existand posibilitatea de a opta si pentru alte solutii.

Aceasta practica este contraindicata in cazul cladirilor publice sau a imobilelor vechi cu o valoare arhitectonica deosebita. Un prim efect nefast al programului de reabilitare al blocurilor vechi il reprezinta "betia cromatica psihedelica", dar si calitatea indoielnica a lucrarilor care poate periclita sanatatea imobilelor si a locatarilor.

"Cresterea confortului in locuinte si diminuarea pierderilor de caldura sunt obiective realiste si urgente in conditiile imbatranirii fondului construit si a cresterii alarmante a costurilor de intretinere. De aici pana la alterarea aspectului original al fatadelor si la betia cromatica s-a mers prea departe cu arbitrarul deciziilor", declara prof. dr. arh. Mircea Ochinciuc, Presedintele OAR Bucuresti.

Arhitectii din Bucuresti acuza lipsa de control in ceea ce priveste zugravirea blocurilor. "In unele cazuri administratorul Asociatiei de Proprietari este cel care decide culorile si geometria acestor pete si de multe ori gusturile acestora sunt indoielnice", precizeaza reprezentantul OAR Bucuresti.

In anumite situatii polistirenul s-a aplicat numai cu adeziv, fara dibluri, cu tehnici improvizate, fapt care ar putea conduce la caderi de tencuiala sau de sistem de termoizolare de fatada periculoase pentru trecatori.

"Polistirenul este obtinut din petrol, o resursa epuizabila, deci nu poate fi vorba in acest caz de dezvoltare durabila. De asemenea, trebuie amintit faptul ca nu se stie cum se va comporta acest produs pe fatade dupa 15 ani, existand posibilitatea sa scada aderenta plasei de fibra de sticla sau ca polistirenul sa se volatilizeze in timp", explica arhitectii bucuresteni.

Acest tip de termoizolare nu a fost testat suficient. In acest moment nu exista nici o cladire termoizolata astfel si peste care sa fi trecut 10 sau 15 ani, pentru a putea vedea cum se comporta in timp.

Potrivit datelor Guvernului din 2011 in perioada 2008-2011 au fost reabilitate 1.667 de blocuri la nivel national. Aceste proiecte au atras investitii de circa 600 de milioane de euro.

Bucurestiul a fost orasul cu cele mai multe blocuri reabilitate in ultimii trei ani, sectorul 2 fiind lider detasat in ceea ce priveste fondurile alocate. La nivel national, in ceea ce priveste numarul de cladiri reabilitate, pe locul doi este Cluj Napoca, urmat de Slatina, Drobeta Turnu Severin si Piatra Neamt.

Blocurile reabilitate pana acum in Bucuresti reprezinta o treime din totalul pe tara.

Pentru urmatorii trei ani primariile de sector promit sa reabiliteze peste o mie de blocuri.