Obiceiuri si traditii de Paste.Afla care sunt traditiile din toate regiunile tarii

Sarbatoarea este plina de obiceiuri si traditii care difera de la o zona la alta a Romaniei.

In principiu, rastignirea si Invierea Mantuitorului reprezinta legatura dintre viata si moarte.

Potrivit traditiei, ouale de Paste erau adunate din cuibar inca din a patra saptamana a Postului Mare.

Oul vopsit este simbolul Mantuitorului, care paraseste mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina iesit din gaoace.

Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite.

In folclor exista mai multe legende care explica de ce se inrosesc ouale de Paste.

Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele ce picura din ranile lui Hristos.

In Bucovina, cojile oualor de Paste, sunt aruncate in rau, pentru ca apa sa le poarte la "Blajini", iar in felul acesta afla si Blajinii ca pentru toti crestinii a venit Pastele.

Printre motivele cele mai frecvente ale vopsirii oualor putem mentiona: reprezentari animale, frunze, spice de grau, instrumente de casa si teren, ornamente industriale, cruce, etc.Crucea este reprezentata in traditia romaneasca la fel ca in cea rusa sau moldoveneasca, de o cruce cu alte cruci mici la cele patru margini.

Lumanarea reprezinta lumina Invierii Domnului, a biruintei luminii lui Iisus asupra intunericului iadului, a binelui aupra raului si a vietii asupra mortii.

Preotul aduce lumanarea aprinsa de la altar, iar crestinii se apropie si aprind lumanarile.

Cei mai multi duc “lumina” in casele lor si pastreaza lumanarile pentru a le aprinde in zilele in care sunt suparati sau au necazuri.

Aparitia Iepurasului in cadrul traditiilor de Paste se datoreaza pastrarii ritualurilor pagane, acest animal fiind vazut, ca un simbol al fertilitatii.Exista o legenda veche, care spune ca, intr-o zi de iarna, zeita Eostre a gasit o pasare ranita intr-o padure.Pentru a salva pasarea, zeita a transformat-o intr-o iepuroaica ce avea capacitatea de a depune oua.

Mielul-simbolul Domnului Iisus Hristos, care s-a jerfit pentru ieratarea pacatelor noastre.

Traditiile de Paste nu difera prea mult de la o tara la alta, diferenta este determinata de specificul gastronomic.

In noaptea Invierii, in Bucovina tinerele merg la turla bisericii si spala limba clopotului cu apa proaspata.Apoi isi spala fetele cu aceeasi apa in dimineata Pastelui, pentru a fi frumoase tot timpul anului si a atrage tinerii la fel cum clopotele bisericii le semnaleaza oamenilor sa mearga la masa din dimineata Pastelui.

In prima zi de Paste mai exista obiceiul de a se purta haine noi in semn de respect pentru aceasta sarbatoare, dar si pentru ca ea semnifica primenirea trupului si a sufletului, asa cum se primeneste intreaga natura odata cu primavara.

In a doua zi de Paste s-a mai pastrat, in special, in Transilvania obiceiul udatului, avand semnificatia unui act de purificare. De obicei, feciorii stropesc cu apa sau cu parfum persoanele iesite in cale, in special fetele.

Pornind de la ziua de Pasti si pana in ziua de Ispas, oamenii se saluta prin a spune "Hristos a inviat!", raspunsul la acest salut fiind "Adevarat a inviat!". In ziua de Inaltare, oamenii spun: "Hristos s-a inaltat!" si raspunsul la aceasta este: "Adevarat s-a inaltat!" Acest obicei dureaza pana a doua zi dupa Ispas.

Mai exista obiceiul de a purta frunze de nuci in jurul taliei, pentru ca se spune ca Hristos a purtat astfel de frunze in timpul Inaltarii Sale.Un alt ritual straniu consta in taierea parului din coada vacii si ingroparea acestuia intr-un musuroi de furnici in timp ce se rosteste urmatoarea binecuvantare: "Fie ca Dumnezeu sa va dea atat de multi miei si vitei cat de multe sunt furnicile din acest musuroi!".

Toate traditiile de Pasti se invart in jurul faptului ca Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a inviat.