Graul ar putea aduce la buget 1,32 md lei doar din TVA

Un an agricol bun inseamna un mic respiro pentru bugetul de stat, inglodat in datorii, rostogolite de la luna la luna.

Daca intreaga productie record de anul acesta de peste 7 milioane tone de grau, anuntata de ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, ar fi vanduta la pretul de pe pietele internationale (265 dolari pe tona, vineri, la Chicago Trading Board), statul ar trebui sa incaseze cel putin 1,32 miliarde lei numai din taxa pe valoare adaugata.

Insa, la noi, "preturile se formeaza empiric, pe baza monopolurilor locale", potrivit lui Septimiu Stoica, presedintele Bursei Romane de Marfuri (BRM). Domnia sa ne-a explicat: "Daca am incuraja oferta sa se desfasoare pe bursa, cererea ar urma-o si preturile s-ar forma liber".

Incercarea de infiintare a unei burse de cereale in tara noastra a esuat, insa. Astfel, local, graul se vinde intre 500 si 750 lei/tona. Nicolae Sitaru, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), ne-a declarat ca, la ora actuala, LAPAR vinde cu o suma de 650-700 lei tona de grau, in functie de calitate, cantitate si cumparatori:

"Optimismul Ministerului Agriculturii nu este nelalocul lui. Bineinteles, era loc de mai bine, Romania inca nu si-a atins potentialul. Mai e mult pana atunci, inca avem un milion de hectare nelucrate si va mai dura cativa ani pana le vom lucra".

Nicolae Stefan, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Agricultura, Alimentatie, Tutun, Domenii si Servicii Conexe (AGROSTAR), ne-a declarat: "Pretul a scazut la 500-550 lei pe tona, fata de primavara. Un an mai bun sigur este, insa toate declaratiile MADR au pus presiune pe pretul de producator. Noi trebuia sa vindem la 700-750 lei tona".

Calitate superioara

Productia de anul acesta este exceptionala nu numai din punct de vedere cantitativ (depasind cu peste 1,5 milioane tone productia din 2010), ci si din punct de vedere calitativ, potrivit Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR): "Avem un grau de < supercalitate >", ne-a declarat ministrul Agriculturii, adaugand: "Sper ca utilizatorii nu au ce sa reproseze, iar producatorii ar trebui sa ceara preturi bune, la nivelul celor internationale".

Conform producatorilor, peste 80% din graul provenit din productia interna este de calitate superioara.

Cel mai mare importator din lume ne-a luat 120.000 de tone de grau

Desi MADR a raportat exporturi in scadere de grau, in primele cinci luni ale anului, numai luna aceasta 120.000 de tone de grau romanesc au luat calea Egiptului, care a anuntat la inceputul lunii iulie ca ar putea include Romania si Ucraina pe lista furnizorilor oficiali de grau, in functie de calitatea culturii si capacitatea furnizorilor sa asigure livrari stabile pe termen lung.

Jumatate din graul importat de Egipt a fost vandut de Ameropa, la pretul de 278 de dolari tona, iar restul de Toepfer International, pentru 262,5 de dolari tona.

Exporturile de grau si meslin (in proportie de 2:1) ale tarii noastre pana in mai 2011 s-au ridicat la putin peste 154.000 tone, cu circa 61% mai putin decat anul trecut, iar traderii au incasat cu 29,46% mai putin, adica 49,29 milioane dolari, potrivit MADR.

In primele luni ale acestui an, importurile de grau si meslin au scazut cu circa 21%, insa pentru cele aproximativ 222.000 tone de grau importate, am platit cu 81% mai mult decat anul trecut, adica 83,18 milioane dolari.

Cererea pentru graul romanesc pe piata internationala este puternica, potrivit Dianei Ojicn, Coordonator de Marketing la Cargill, astfel ca traderul are multe destinatii de export, precum Uniunea Europeana, tari cu deficit de grau din Africa de Nord si Orientul Mijlociu.

"Credem cu tarie in faptul ca agricultura romaneasca are un potential considerabil pentru a continua cresterea recoltelor in anii urmatori", ne-a mai spus doamna Ojicn.

Atractivitatea graului nostru pe piata externa precum si preturile mai bune de acolo ne-ar putea readuce in situatia de anul trecut, cand am fost nevoiti, dupa ce ne-am epuizat productia, sa importam grau mai scump pentru panificatie.

Aurel Popescu, presedintele Patronatului Roman din Industria de Morarit, Panificatie si Produse Fainoase (ROMPAN), considera ca productia interna ar ajunge pentru consum, insa o parte din grau se si exporta:

"Ministrul Agriculturii spune ca este foarte bine faptul ca se exporta, dar s-ar putea ca, in primavara, sa importam grau de panificatie". Domnul Popescu face referire la primavara acestui an cand, dupa cum sustine, am mancat grau din Paraguay.

Valeriu Tabara da, insa, asigurari ca "importurile vor fi nesemnificative, nu mai mult de 300 - 400 mii tone". Anul trecut am importat 700 mii tone de grau.

Temperare a presiunilor inflationiste?

Desi graul este din belsug, iar preturile ar trebui sa fie mai bune, producatorii din panificatie nu au nicio intentie sa ieftineasca painea. Ei spun ca au de acoperit pierderile din prima parte a anului cand au fost nevoiti sa importe grau, la preturile record atinse la inceputul anului.

Aurel Popescu, de la ROMPAN, ne-a spus ca, in perioada crizei, cand a crescut pretul graului si implicit al fainii, 15-20% din brutari si-au oprit activitatea. Domnia sa este optimist insa in privinta evolutiei afacerilor din panificatie in acest an.

Cu toate acestea, tocmai din fruntea Bancii Nationale, Guvernatorul Mugur Isarescu mizeaza ca agricultura va aduce un miliard de euro in economie.

"Cresterea PIB in acest an va depasi estimarile autoritatilor, de 1,5%, daca va fi un an agricol bun, care ar aduce un miliard de euro in plus, respectiv un punct procentual din PIB", a declarat Isarescu in urma cu doua saptamani, adaugand:

"Datele privind inflatia au inceput sa arate mai bine si speram ca in aceasta perioada de vara imbunatatirile sa fie substantiale. Avem date care arata o temperare a presiunilor inflationiste din partea unor materii prime agroalimentare: grau, zahar, seminte de floarea soarelui si ne asteptam ca aceste reduceri de preturi sa se manifeste si la produsele prelucrate".

Pe piata painii, evaziunea a involuat

Piata neagra a panificatiei este, dupa spusele procesatorilor, in scadere: "Piata neagra a involuat. Deja se simt semnale pozitive de pe urma taxarii inverse", ne-a spus Viorel Marin, presedintele Asociatiei Nationale a Industriilor de Morarit Bucuresti (ANAMOB).

Potrivit lui Aurel Popescu, inainte de iulie, cand s-a introdus sistemul taxarii inverse la cereale, 60% din piata de panificatie era piata neagra, adica dintr-un miliard de euro, 600 milioane erau bani negri.

Sursa: www.bursa. ro