Neincredere in capacitatea Europei de a rezolva criza datoriilor

Investitorii si analistii din intreaga lume par sa nu aiba o foarte mare incredere in capacitatea Europei de a controla criza datoriilor de stat sau in presedintele Bancii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet.

Astfel, potrivit unui sondaj efectuat de Bloomberg, 73% dintre cei intervievati sunt de parere ca default-ul Greciei este probabil.

Doar 23% dintre investitori se asteapta ca fondul de urgenta de 1.000 miliarde dolari sa mentina zona euro nedivizata si sa previna intrarea unui guvern din regiune in incapacitate de plata.

Pe de alta parte, peste 40% dintre participantii la sondaj anticipeaza ca Grecia va parasi zona euro.

"Exista un risc clar de despartire a zonei euro", este de parere Geoff Marson, directorul executiv al Odey Asset Management Londra, ce administreaza active de sase miliarde de dolari.

Totodata, increderea investitorilor si analistilor in presedintele BCE a scazut considerabil.

Aproximativ 48% dintre respondenti ii acorda lui Trichet un rating nefavorabil, in timp ce 41% il vad intr-o lumina pozitiva. In ianuarie, Trichet era apreciat favorabil de 60% dintre participanti, cu doar 27% din voturi negative.

"Trichet a sacrificat independenta BCE prin participarea la salvarea Greciei", a afirmat Cyril Boudin, trader de derivate la Unicredit Group Londra.

Bursele din intreaga lume, dar si moneda euro, au scazut puternic din cauza crizei datoriilor de stat care a cuprins zona euro. Indicele Stoxx Europe 600 a pierdut 12% de la maximul anului 2010, inregistrat pe 15 aprilie, iar euro a pierdut 17% fata de dolar de la inceputul acestui an.

Peste 60% dintre analistii si investitorii intervievati estimeaza ca euro va continua sa scada fata de dolar in urmatoarele trei luni, in timp ce moneda europeana ar putea inregistra in viitorul apropiat un salt de corectie, pe termen lung piata tinteste paritatea euro/dolar.

Criza datoriilor din Grecia reprezinta cel mai dur test de credibilitate cu care s-a confruntat zona euro, de la introducerea monedei unice pana in prezent. Temerile de a nu ajunge in situatia statului elen au determinat guvernele europene sa anunte masuri de austeritate in vederea diminuarii deficitelor bugetare.

Severitatea masurilor adoptate variaza in functie de tara, insa cele mai multe dintre acestea iau in calcul inghetarea sau reducerea salariilor din sectorul public, cresterea varstei de pensionare, etc.

Criza financiara din Europa, amplificata si de problemele cu care se confrunta statul elen, pare sa se extinda in afara continentului, reprezentand un risc pentru redresarea economiilor la nivel global, cu precadere in Statele Unite ale Americii.