Efectele economice ale ambitiilor politice din Romania

Multa lume asociaza evenimentele politice din ultima vreme cu Mineriada din 1990. Din pacate, acele persoane sunt indreptatite avand in vedere ca exista multe asemanari intre 1990 si 2012.

Pozitia pe care a luat-o Ambasadorul SUA la Bucuresti este asemanatoare cu cea luata de Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii in 15 iunie 1990.

"Facem apel la incetarea imediata a oricarei actiuni impotriva procesului incipient de democratizare a Romaniei. Ambasadorul Alan Green, care s-a aflat in aceasta saptamana la Washington pentru consultari, a primit instructiuni de a se reintoarce la Bucuresti, pentru a comunica conducerii Romaniei gravitatea ingrijorarii noastre legate de recentele evenimente care au avut loc in Romania", se arata intr-un comunicat al SUA in 1990.

In 2012, ambasadorul actual al Statelor Unite, domnul Mark Gitenstein, a declarat ca "este inacceptabila desfasurarea referendumului din 29 iulie dupa o legislatie care nu este in concordanta cu Constitutia. Acest lucru ar putea provoca "o criza constitutionala foarte periculoasa".

Diferenta?
Daca in 1990 se apela la presedintele Iliescu sa "inceteze actiunile nedemocratice", in 2012 Mark Gitenstein este "increzator ca presedintele interimar Crin Antonesu va semna o lege a referendumului in concordanta cu hotararea Curtii Constitutionale imediat ce aceasta ajunge pe biroul sau".

In spatele cuvintelor frumoase care tin de diplomatie, atat in 1990 cat si in 2012 reprezentantii oficiali ai SUA au criticat de fapt in termeni duri comportamentul dictatorial de tip sovietic al conducerii Romaniei. Daca in 1990 si prin reprezentantul Ion Iliescu, acest tip de comportament era de inteles (poate chiar de asteptat), in 2012 el nu mai poate fi imaginat, au comentat analistii efin.ro.

Dupa ce regimurile totalitare se clatina chiar si in tarile arabe si mai au putine redute de rezistenta in lume, un comportament iliescian in cadrul UE in secolul XXI pur si simplu nu va fi tolerat de catre partenerii nostri, au mai spus analistii efin.ro.

Care sunt consecintele pentru Romania?
Consecintele imediate ale situatiei politice in care se gaseste Romania in aceasta perioada sunt extrem de importante. Vorbim despre o indignare generala in randul oficialilor europeni si nu numai, despre presiuni venite din partea organismelor internationale de a se respecta Constitutia si o atentie sporita asupra tarii noastre.

In urmatoarea perioada ne putem astepta la o "monitorizare" mai atenta a tarii noastre si, implicit, o ingreunare a aderarii la spatiul Schengen, foarte probabil chiar la o amanare a acesteia.

Una dintre partile bune este ca acordul stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International este in continuare valabil, deoarece FMI "se concentreaza pe programul economic", a declarat Nemat Shafik, un inalt oficial in cadrul FMI. Daca ministrul Finantelor din guvernul Vacaroiu, Florin Georgescu, a renuntat la acordul cu FMI in perioada 1994-1995, acelasi ministru de Finante, de aceasta data din guvernul Ponta nu va face acelasi lucru si de aceasta data, pentru ca pur si simplu Romania nu isi permite acest lux in contextul economic din UE si mondial.

Fondul Monetar International afirma ca "Acordul stand-by continua, imprejurarile politice din Romania vor fi tratate separat".

In luna martie 2011, autoritatile de la Bucuresti au decis sa prelungeasca intelegerea cu FMI incheiata in 2009 printr-un acord de tip preventiv in valoare de circa 3,6 miliarde de euro. Acordul cu FMI este insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala.

Cu toate acestea, daca instabilitatea politica din Romania continua iar institutiile si procedurile democratice nu sunt respectate, ne putem astepta la o scadere a ratingului de tara al Romaniei, sau cel putin la o afirmare a perspectivei negative pentru tara noastra.

Mai mult, investitorii straini vor "ingheta" efectiv investitiile in tara noastra si nu le vor relua decat dupa ani buni de revenire la normalitate – asa cum s-a intamplat si dupa mineriada din 1990, cand Romania a avut de indurat un deceniu de recesiune economica profunda din cauza presedintelui de atunci – ceea ce va pune in pericol cresterea economica din anul acesta si urmatorii, sunt de parere analistii efin.ro.

Guvernele Romaniei dupa revolutia din 1989:
1. PETRE ROMAN
Perioada de guvernare: 26 decembrie 1989 – 28 iunie 1990, 28 iunie 1990 - 26 septembrie 1991

2. THEODOR STOLOJAN
Perioada de guvernare: 16 ctombrie 1991 – 19 noiembrie 1992

3. NICOLAE VACAROIU
Perioada de guvernare: 19 decembrie 1992 – noiembrie 1996

4. VICTOR CIORBEA
Perioada de guvernare: 19 decembrie 1996 – 17 aprilie 1998

5. RADU VASILE
Perioada de guvernare: 18 aprilie 1998 – 21 decembrie 1999

6. MUGUR ISARESCU
Perioada de guvernare: decembrie 1999 – decembrie 2000

7. ADRIAN NASTASE
Perioada de guvernare: decembrie 2000 – decembrie 2004

8. CALIN POPESCU - TARICEANU
Perioada de guvernare: decembrie 2004 – decembrie 2008

9. EMIL BOC
Perioada de guvernare: decembrie 2008 – februarie 2012

10. MIHAI RAZVAN UNGUREANU
Perioada de guvernare: februarie 2012 - mai 2012