Conditii de munca in Austria

1. Cum este reglementata recunoasterea diplomelor si a calificarilor?

2. Cum este reglementata formarea profesionala?

Ø  Termenul de Educatie si Formare Profesionala se refera la activitati practice si cursuri legate de o ocupatie sau vocatie specifica care vizeaza pregatirea participantilor pentru carierele lor viitoare. Formarea profesionala este un mijloc esential pentru a obtine recunoasterea profesionala si de a imbunatati sansele de a obtine un loc de munca.

Ø  Initiativele UE pentru promovarea cooperarii privind formarea profesionala:

a. Programul Socrate:

Ø   Programul Socrate sustine cooperarea europeana in toate domeniile de educatie, sub diferite forme:

• mobilitatea - deplasare pe teritoriul Europei;
• organizarea de proiecte comune;
• dezvoltarea de retele europene - diseminarea de idei si bune practici;
• realizarea de studii si analize comparative.

Ø  In practica, Programul Socrate ofera burse de studiu, pentru predat sau a urma un curs de formare profesionala intr-o alta tara. Ofera sprijin pentru institutiile de invatamant privind organizarea de proiecte de predat si de schimb de experiente si ajuta asociatiile si ONG-urile referitor la organizarea de activitati educationale, etc.

Ø  Una dintre actiunile programului Socrate este Grundtvig, care urmareste in primul rand imbunatatirea calitatii educatiei profesionale a adultilor si, de asemenea, promovarea schimbului si cooperarii pentru facilitarea oportunitatilor si accesului la invatarea pe tot parcursul vietii pentru cetatenii UE.

b. Programul Leonardo da Vinci:

Ø  Programul Leonardo da Vinci, adoptat in 1994, are ca obiectiv principal implementarea politicii de formare profesionala a UE. Este unul dintre instrumentele principale de sprijinire a mobilitatii trans-nationale in Europa si ofera finantare pentru organizatiile publice si private care activeaza in domeniul formarii. Acest program de asemenea sprijina proiectele de plasare si de schimb, vizitele in scop de studiu si retelele trans-nationale, printre altele.

Ø  Educatia adultilor si invatarea pe tot parcursul vietii in Europa

Ø   Invatarea pe tot parcursul vietii este un proces care implica toate formele de educatie - formale, informale si non-formale. Are menirea de a permite oamenilor sa-si dezvolte si sa mentina competente-cheie pe tot parcursul vietii lor, precum si de a permite cetatenilor de a migra in mod liber intre slujbe, regiuni si tari.

3. Cum este realizata incadrarea – contractul de munca?

Ø  In Austria, varsta minima legala de la care se poate munci este de 15 ani. Pana atunci, scoala este obligatorie. Tinerii de sub 18 ani sunt acoperiti de legislatia de protectie a copiilor si tinerilor.

Ø  Munca cu timp partial de lucru este larg raspandita in comert. Munca sezoniera este des intalnita in domeniul turismului, al hotelurilor si restaurantelor din orase si zonele turistice. In domeniul imobiliarelor, contractele de munca pe durata determinata sunt de asemenea posibile. Serviciile prestate de lucratorii independenti si contractele de munca inlocuiesc contractele conventionale de munca in toate domeniile de angajare. Cu toate acestea, contractul conventional de munca ca parte a unei relatii permanente de munca, cu toate drepturile (dreptul la concediu, protectie impotriva concedierii, asigurari sociale, etc.) si obligatiile sale continua sa reprezinte forma obisnuita a contractului de munca.

Ø  Lucratorii independenti beneficiaza de o protectie limitata in temeiul legislatiei muncii, dar - in afara de una sau doua detalii minore – beneficiaza de asigurare sociala completa. De la 01.01.2008, acestea sunt de asemenea supuse asigurarilor pentru somaj. Acestia platesc impozite la Camera de Munca (afilierea obligatorie la Camera Austriaca a Muncii) si sunt acoperiti de fondul de economii al angajatilor -  MitarbeiterInnenvorsorge. Insa: in absenta unui acord specific intre client si lucratorul independent, lucratorul independent nu poate revendica dreptul la prestatii cum ar fi perioade de preaviz, vacanta platita, etc.

Ø  Angajatii care lucreaza un numar minim de ore  (cu un venit lunar de maximum 366.33 euro in 2009) asigurare in caz de accident. Angajatorul trebuie sa inregistreze munca acestora cu timp partial la furnizorul de asigurari de sanatate. Asigurarea facultativa de sanatate si pentru pensie este disponibila in acest caz si va fi platita de catre lucrator. In conformitate cu legislatia muncii (protectia impotriva concedierii, plati compensatorii, etc.), acestia sunt tratati in acelasi mod ca si angajatii care ocupa un loc de munca permanent. Exceptie: daca suma orelor de lucru este de o cincime dintr-o saptamana de lucru obisnuita (de exemplu, 8 ore intr-o saptamana de 40 de ore), perioada de preaviz este de numai 14 zile daca nu s-a convenit altfel. Astfel de contracte sunt din ce in ce mai intalnite in unele sectoare (de exemplu, cel al distributiei).

Ø  In ceea ce priveste noii lucratori independenti, este vorba de toate activitatile comerciale pentru care o licenta de comert nu este necesara (de exemplu, scriitori, consultanti, traducatori, profesori, psihoterapeuti). Acestia trebuie sa raporteze activitatea desfasurata la Institutul de Asigurari Sociale pentru Comert si Industrie. Astfel au asigurare in caz de boala, pentru pensie si in caz de accident.

Ø  Lucratorii cu timp partial de munca beneficiaza de aceeasi protectie (asigurare in caz de boala, accident, somaj si pentru pensie) si sunt supusi acelorasi prevederi legale ca si lucratorii angajati cu norma intreaga.

Ø  Acelasi lucru se aplica in privinta contractelor de munca pe durata determinata, desi nu exista perioade de preaviz, deoarece raportul de munca inceteaza la sfarsitul contractului.

Ø  Ucenicii (stagiarii) din toate sectoarele trebuie sa incheie contractele de munca in scris; beneficiaza de protectie completa (asigurare in caz de boala, accident, somaj si pentru pensie) si de o protectie speciala in caz de concediere.

Ø  Lucratorii sezonieri din sectoarele de hotel si restaurante sunt supusi unor dispozitii speciale privind timpul de lucru; beneficiaza de protectie completa privind asigurarile sociale, dar in conditii speciale nu au dreptul la indemnizatia de somaj.

Ø  Cetatenii UE/SEE si elvetieni se bucura de aceleasi drepturi ca si austriecii, cu exceptia cazului in care legislatia care reglementeaza incadrarea in munca a cetatenilor straini prevede altfel.

Ø  Contractul de munca poate fi incheiat in scris, verbal sau in mod implicit (de exemplu, inceperea activitatii, cu plata ulterioara). Acordurile de ucenicie trebuie sa fie incheiate in scris.

Ø  In mod legal, se face o distinctie intre un contract de munca - Arbeitsvertrag, un contract independent - freier Dienstvertrag sau freier Arbeitsvertrag, precum si un raport de munca asemanator cu acela dintre un angajator si un angajat - arbeitnehmerähnliches Beschäftigungsverhältnis.

Ø  In cazul in care nici un contract de munca scris nu se incheie, angajatii si lucratorii independenti contractori primesc o declaratie privind termenii si conditiile imediat la momentul inceperii raportului de munca.

Ø  O declaratie privind termenii si conditiile trebuie sa contina urmatoarele informatii: numele si adresa angajatorului; numele si adresa angajatului; data la care raportul de munca a inceput; locul obisnuit de munca; orice clasificare intr-un sistem general; sarcinile urmarite; salariul de baza; orice alte drepturi banesti suplimentare (de exemplu, bonusuri); data la care se plateste; dreptul la concediul de odihna anual; orele normale de lucru zilnic si saptamanal; indicarea contractului colectiv sau acordului de munca aplicabil; perioada si termenul de preaviz. In cazul in care raportul de munca este pentru o perioada definita, in declaratia privind termenii si conditiile trebuie sa se precizeze, de asemenea, data la care raportul de munca va fi terminat.

Ø  Modificarile aduse contractului de munca nu pot fi mai putin favorabile pentru salariati decat dispozitiile legislatiei in vigoare, ale conventiilor colective sau acordurilor de munca. Modificarile ilegale sau nefavorabile trebuie raportate consiliului de munca, Camerei de Munca sau sindicatului.

5. Care sunt prevederile privind ocuparea cu privire la categoriile speciale?

Ø  Lucratorii cu dizabilitati:

Ø   Legea Federala privind Ocuparea Fortei de Munca de catre Persoanele cu Dizabilitati interzice discriminarea pe motive legate de dizabilitati, in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca conform legislatiei muncii si in serviciul public federal. Protectia impotriva discriminarii acopera persoanele cu dizabilitati fizice, mentale si psihologice si membrii familiilor acestora. Reclamatiile juridice trebuie prezentate in fata unei instante (in cazuri din sfera serviciilor publice in fata autoritatii competente). In cazurile care vor fi decise de catre Agentia Federala pentru Ajutor Social - Bundessozialamt, serviciile de mediere sunt disponibile gratuit, iar medierea precede executarea judiciara. Ombudsmanul pentru persoane cu dizabilitati – Behindertenanwalt este responsabil pentru consilierea si sprijinirea persoanelor care sustin ca au fost discriminati. Informatii suplimentare pot fi obtinute de la Agentia Federala pentru Ajutor Social.

Ø  Copiii si tinerii:

Ø  Legea privind ocuparea fortei de munca de catre copii si tineri protejeaza copiii, anume pe minorii care nu au implinit varsta de 15 ani si pana cand termina invatamantul obligatoriu si lucratorii tineri, pana cand implinesc varsta de 18 ani. Dispozitiile legii se aplica incadrarii in munca a copiilor si tinerilor intr-o relatie de serviciu, intr-o ucenicie sau o alta forma de relatie de formare profesionala. Exista o interdictie generala privind incadrarea in munca a copiilor - exceptii: munca intr-o afacere de familie sau ca parte a evenimentelor scolare.

Ø  Femei:

Ø  Angajatorii sunt obligati sa se asigure ca egalitatea de tratament intre barbati si femei, garantata prin Constitutie si reglementata de Legea privind egalitatea de tratament, este respectata in cadrul afacerii pe care o conduc si sa ia toate masurile pentru a proteja femeile impotriva hartuirii sexuale. Hartuirea sexuala este clasificata drept infractiune penala. Masuri suplimentare pentru protejarea femeilor: interzicerea muncii pe timp de noapte - numeroase exceptii; protectia femeilor gravide. Sfaturi gratuite pot fi obtinute de la Camerele Muncii, Federatia Austriaca a Sindicatelor si Ombudsmanul pentru egalitatea de tratament.

6. Cum este reglementata activitatea ca lucrator independent?

Ø  Daca doriti sa incepeti o afacere sau sa preluati o afacere existente trebuie sa va adresati mai intai Camerei de Comert din provincia dumneavoastra, care va va oferi sfaturi valoroase si detaliate si sprijin pentru lansarea cu succes a afacerii dumneavoastra.
Ghid pentru Demararea unei Afaceri al Camerei de Comert a Austriei: http://www.gruenderservice.net/gsportal.aspx.  

Ø  Daca porniti o afacere in domeniul comertului, trebuie sa aplicati pentru o licenta de comert la autoritatea de supraveghere privind comertul, si va trebui de asemenea sa obtineti un permis de exploatare pentru o unitate de afaceri. In plus, trebuie sa aplicati pentru un numar fiscal de referinta pentru activitatea dumneavoastra, la Oficiul competent al Finantelor si trebuie sa va inregistrati la Institutul de Asigurari Sociale pentru Comert si Industrie - Sozialversicherungsanstalt der Wirtschaft Gewerblichen in vederea asigurarii in caz de boala, in caz de accident si pentru pensie, precum si in caz de somaj, daca doriti. Toti angajatii trebuie sa fie inregistrati la fondul de asigurari de sanatate din districtul corespunzator.

Ø  Daca doriti sa preluati o afacere, trebuie sa aplicati la Schimbul de succesiune pentru tineri antreprenori - Nachfolgerbörse für JungunternehmerInnen: http://www.nachfolgeboerse.at/n.   

Ø  Puteti obtine o imagine de ansamblu a sistemelor de asistenta la: http://www.help.gv.at/Content.Node/90/Seite.900000.html.

Ø   Puteti obtine mai multe sfaturi privind initierea sau preluarea unei afaceri la:

• Pentru cadre didactice:

http://www.help.gv.at/Content.Node/120/Seite.1209000.html

•  Pentru femei:

 http://www.help.gv.at/Content.Node/120/Seite.1207000.html

7. Cum este reglementata salarizarea?

Ø  Angajatii primesc o remuneratie pentru serviciile specificate in contractul de munca, care este reglementata de legi, acorduri colective si/sau acorduri interne de munca; depinde, de asemenea, de factori individuali, cum ar fi varsta, calificarile, orele de munca, sarcinile detinute (postul), etc.

Ø  Salariul minim este stabilit prin lege si/sau prin acorduri colective si/sau prin acorduri de munca. Conventiile colective sunt acorduri cu putere de lege care reglementeaza orele de lucru, conditiile de munca, de remunerare, etc., negociat intre reprezentantii lucratorilor, de exemplu, sindicatele, si reprezentanti ai angajatorilor (de exemplu, Camera de Comert). Acordurile de munca sunt acorduri scrise incheiate intre angajati si consiliul de munca cu scopul, de exemplu, de a stabili norme juridice, dar, de asemenea, pentru a stabili remuneratie pentru fabrica respectiva.

Ø  In cele mai multe cazuri, remuneratia este transferata intr-un cont de salariu in ultima zi a lunii sau in prima zi a lunii urmatoare de lucru. In unele cazuri, lucratorii primesc salariile saptamanal, prin cec sau in numerar.

Ø  In cele mai multe cazuri, remuneratia este platita de 14 ori pe an: 12 plati lunare, plus plata salariului pe o luna, sub forma unui bonus de Craciun si plata pe o luna ca un bonus de concediu (plati speciale).

Ø  Taxele, contributiile la asigurarile sociale si alte retineri (de exemplu, contributiile la sindicate) sunt deduse din salariul brut si retinute de angajator, care apoi le transfera catre institutiile relevante (biroului fiscal, institutiei de asigurari sociale, etc.).

Ø  Angajatii primesc de asemenea o declaratie scrisa de remunerare (un fluturas de salariu), care contine o defalcare exacta a deducerilor (impozite, asigurari sociale, contributii cerute de lege si voluntare, cum ar fi taxele sindicale). Daca un angajat paraseste firma va primi de asemenea un fluturas de salariu (declaratia finala), care, de exemplu, contine totodata drepturile compensatorii.

Ø  Lucratorii independenti sunt platiti pe durata muncii pe care o presteaza. In absenta unui acord specific, acestia nu au dreptul la plati stabilite prin acord colectiv sau la plati speciale. Au, totusi, dreptul la o declaratie privind termenii si conditiile, in absenta unui contract scris. In cazul in care contractul lor este pe o perioada mai lunga, vor primi lunar remuneratia. Lucratorii independenti trebuie sa stabileasca pe cont propriu modalitatea de plata a impozitelor. Contributiile de asigurari sociale sunt retinute si platite de angajatori. Nu exista un salariu minim stabilit. Lucratorii independenti, ca si salariatii, sunt membri ai Camerei de Munca, unde platesc taxe.

Ø  In contrast cu un contract independent, un contract de lucrari si servicii provine din furnizarea unui anumit serviciu. Remuneratia este platita in mod normal dupa ce contractul a fost dus la indeplinire. Persoanele aflate sub incidenta unui contract de lucrari si servicii trebuie sa stabileasca pe cont propriu modalitatea de plata a impozitelor si a contributiilor de asigurari sociale si, totodata, nu au dreptul la plati speciale.

Ø  Puteti obtine consiliere juridica gratuita din partea Camerei Muncii, sindicatelor si Camerei de Comert (responsabila, de exemplu, pentru lucratorii independenti).

8. Cum este reglementat timpul de lucru?

Ø  Legea privind timpul de lucru se aplica la aproape toti angajatii din sectorul privat cu varsta de peste 18 ani.

Ø  Durata normala a timpului de lucru este:

• o zi de lucru de opt ore (intr-o perioada de 24 de ore);
• o saptamana de 40 de ore de lucru (de luni pana duminica inclusiv).

Ø  Acordurile colective in multe industrii au redus saptamana de lucru, de exemplu, la 38 de ore.

Ø  Exceptii: o conventie colectiva de munca poate prelungi o zi normala de lucru la 10 ore. Pentru a intrerupe munca pe o perioada continua mai lunga (de exemplu, un week-end prelungit), o zi normala de lucru poate fi extinsa de la opt ore la maximum noua ore pe zi, iar, in anumite conditii, este posibila o saptamana de 4 zile, fiecare de 10 ore.

Ø  Numeroase acorduri colective stipuleaza ca saptamana de lucru normala trebuie sa fie realizata, in medie, pe o anumita perioada de timp (pana la un an, dar mai mult in cazurile individuale), dar poate fi mai mare sau mai mica in anumite saptamani (de exemplu, in turism, hoteluri si restaurante, etc.).

Ø  Pauzele si perioadele de odihna:

Ø  In cazul in care perioada de munca continua este intre sase si noua ore, lucratorii au dreptul la o pauza de cel putin o jumatate de ora. In cazul in care ziua de lucru depaseste noua ore, lucratorii au dreptul la o pauza de cel putin 45 de minute. Aceasta pauza nu este platita si nu este luata in calcul privind totalul orelor de lucru.

Ø  La sfarsitul zilei de lucru, angajatii au dreptul la o perioada neintrerupta de repaus de cel putin unsprezece ore. Angajatii au de asemenea dreptul la o perioada neintrerupta de repaus de 36 de ore, care incepe sambata la ora 13 si include duminica (pauza de week-end).

Ø  Exista insa si exceptii de la aceste aranjamente:

Ø  Munca cu timp partial:

Ø  Angajatii cu norma redusa de lucru nu pot fi discriminati in comparatie cu salariatii cu norma intreaga. In principiu, la munca suplimentara se aplica o prima de 25%.

Ø  Munca in schimburi:

Ø  Pentru munca in schimburi, activitatea se realizeaza de catre lucratori diferiti pe parcursul unei perioade stabilite. In anumite conditii, un schimb de pana la 12 ore este posibil.

Ø  Munca in schimburi cu program flexibil:

Ø  Apare intr-un cadru convenit de comun acord, in care angajatii decid ora la care incepe si se termina ziua lor normala de lucru.

Ø  Munca de noapte:

Ø  Din 2002, atat barbatii cat si femeile au dreptul de a lucra pe timp de noapte in mod egal. Numai femeile insarcinate, mamele care alapteaza si tinerii cu varsta sub 18 ani nu pot munci pe timp de noapte.

Ø  Orele suplimentare:

Ø  Orele suplimentare sunt acumulate in cazul in care timpul de lucru normal (zilnic sau saptamanal) este depasit. Potrivit Legii privind timpul de lucru, orele suplimentare vor fi remunerate cu un bonus financiar sau prin timp liber.

9. Care sunt prevederile privind concediile?

Ø  Angajatii au dreptul la concediu anual platit de minimum cinci saptamani in fiecare an de munca. In functie de zilele de munca (inclusiv sambata), aveti dreptul la un concediu de odihna de 30 de zile in fiecare an de munca. Dupa 25 de ani de serviciu, concediul de odihna va fi creste la sase saptamani. Lucratorii angajati cu timp partial de lucru au aceleasi drepturi ca angajatii cu norma intreaga. In plus, multi angajati primesc, de asemenea, un bonus de vacanta (al „13-lea salariu”), la acelasi nivel cu salariul lunar normal, dar impozitat la o rata mai scazuta.

Ø  In primele sase luni din primul an de munca, dreptul dvs. la concediu de odihna este calculat proportional cu timpul lucrat. De la inceputul lunii a saptea, veti beneficia de concediu de odihna complet.

Ø  Trebuie ca angajatorul dumneavoastra sa-si dea acordul asupra datei la care va puteti lua concediu de odihna.

Ø  Daca va imbolnaviti pentru mai mult de trei zile calendaristice, in timp ce va aflati in concediul de odihna, aceste zile nu vor conta ca zile de concediu de odihna. Cu toate acestea, trebuie sa raportati boala la angajatorul dvs. imediat dupa o absenta de 3 zile, si sa aveti un certificat medical.

Ø  Angajatii cu dizabilitati si persoanele tinere nu au dreptul, in principiu, la un concediu de odihna mai mare, cu exceptia cazului cand este stipulat in conventii colective sau acorduri de munca.

Ø  Urmatoarele sunt sarbatori legale: 1 ianuarie (Anul Nou), 6 ianuarie (Boboteaza), ziua de Paste, 1 mai (vacanta de stat), Inaltarea, Lunea Rusaliilor, Corpus Christi, 15 august (Adormirea Maicii Domnului), 26 octombrie (vacanta nationala), 1 noiembrie (Toti Sfintii), 8 decembrie (Intampinarea Maicii Domnului), 25 decembrie (Craciunul) si 26 decembrie (Ziua Sf. Stefan).

Ø  Concediul in caz de boala si remuneratia continua:

Ø  Principiul remuneratiei continue asigura ca, in caz de boala, accident de munca si boli profesionale si in timpul concediului de odihna si concediului de convalescenta, veti fi platit in continuare. Cat timp veti continua sa fiti platit depinde de vechimea dvs., iar diferite reglementari se pot aplica pentru lucratori profesionali care presteaza munca semi-profesionala („gulere albe”) si mestesugari. Dupa aceea, veti primi concediu medical platit de la furnizorul de asigurari de sanatate. Valoarea indemnizatiei pentru concediul medical depinde de castigurile realizate in ultima luna inainte de imbolnavire si cuantumul remuneratiei continue care va este platita.

Ø  Concediul de Maternitate:

Ø  Perioada de protectie pentru femeile insarcinate incepe de obicei la opt saptamani inainte de nastere si se termina la opt saptamani dupa data nasterii. In acest timp, persoana insarcinata nu are voie sa lucreze. In timpul perioadei de protectie raportul de munca continua sa existe, iar salariile continua sa fie platite si mama primeste o indemnizatie de maternitate. De la 01.01.2008, lucratorii independenti primesc, de asemenea, o indemnizatie de maternitate.

Ø  Concediul pentru cresterea copilului:

Ø  Mamele si tatii au dreptul la concediu pentru cresterea copilului (perioada in care salariile/veniturile sunt suspendate), pana cand copilul implineste varsta maxima de 2 ani, cu conditia ca acestia sa locuiasca in aceeasi gospodarie cu copilul. Perioada minima a concediului pentru cresterea copilului este de doua luni. In acest timp, si daca conditiile sunt intrunite, indemnizatia pentru ingrijirea copiilor - Kinderbetreuungsgeld poate fi primita. De la 1 ianuarie 2010, parintii ai caror copii s-au nascut dupa 30 septembrie 2009, pot alege din cinci modele de indemnizatie pentru ingrijirea copiilor. Un model este bazat pe venituri. Lucratorii sunt protejati impotriva concedierii pe o perioada de pana la patru saptamani dupa ce se termina concediul pentru cresterea copilului.

Ø  Concediu educational si de studii:

Ø  In cazul in care concediul educational sau de studii este convenit intre 01.08.2009 si 31.12.2011, acesta poate fi luat dupa 6 luni de angajare neintrerupta. Perioada minima a fost redusa la 2 luni. In cazul in care concediul educational sau de studii este luat in etape, fiecare trebuie sa fie de doar 2 luni. Este posibil sa se ia concediu de studii in perioade individuale raspandite pe o perioada de pana la 4 ani. Perioada maxima de concediu educational sau de studii platit poate fi de maximum 12 luni. Salariul nu va fi platit in aceasta perioada, dar angajatul va primi o indemnizatie de formare suplimentara din partea Serviciului Ocuparea Fortei de Munca (AMS), echivalent cu nivelul indemnizatiei de somaj la care are dreptul. Angajatul trebuie sa participe la o masura suplimentara de formare de cel putin 20 de ore pe saptamana.

Ø  Ingrijirea unei rude la domiciliu:

Ø  Daca trebuie sa aveti grija de un membru al familiei dvs. care traieste in aceeasi gospodarie cu dvs., este posibil sa primiti concediu, de o saptamana, in acest sens si sa fiti remunerat in continuare, in anumite conditii. Puteti primi o saptamana in plus pe an calendaristic in cazul in care este vorba un copil mai mic de 12 ani care necesita ingrijire.

Ø  Angajatii isi pot lua concediu si in scopul ingrijirii copiilor grav bolnavi sau pentru a fi alaturi de rude aflate pe moarte sau le poate fi redus programul de lucru in astfel de cazuri.

10. Care sunt dispozitiile privind incetarea relatiei de munca?

Ø  Perioada de proba - in timpul perioadei de proba, contractul de munca poate fi reziliat de catre angajator sau de catre salariat in orice moment, fara a oferi motive. Perioada de proba este, in principiu, de o luna (pentru ucenicie: trei luni).

Ø  Rezilierea unui contract pe durata determinata - relatia de munca se incheie in mod automat cand durata contractului a expirat.

Ø  Rezilierea de comun acord a contractului de munca - atunci cand un angajat si un angajator pun capat relatiei de munca de comun acord, perioada de preaviz nu este necesara. Contractul poate fi reziliat fie verbal fie in scris, varianta din urma fiind recomandata.

Ø  Rezilierea unilaterala a contractului de munca - preavizul poate fi verbal, in scris sau implicit (predarea documentelor de lucru). Nici un motiv de reziliere nu trebuie sa fie indicat.

Ø  Perioadele de preaviz si termenele in cazul in care rezilierea este decisa de catre angajator - pentru „lucratorii cu gulere albe”: cel putin sase saptamani (pana la sfarsitul trimestrului calendaristic cu exceptia cazului in care se specifica altfel in contractele de munca si conventiile colective); pentru mestesugari: doua saptamani, in conformitate cu Codul civil din Austria; perioade mai lungi de preaviz sunt stipulate de obicei in contractele colective si acordurile de munca.

Ø  Perioadele de preaviz si termenele in cazul in care rezilierea este decisa de catre angajat - pentru „lucratorii cu gulere albe”: o luna (pana in ultima zi a lunii); pentru mestesugari: doua saptamani, in conformitate cu Codul civil, cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel. Nu este necesara motivarea deciziei.

Ø  Concedierea – duce la incetarea relatiei de munca, cu efect imediat. Trebuie sa existe un motiv pentru concediere (de exemplu, neglijarea persistenta a sarcinilor). Concedierea poate fi efectuata verbal, in scris sau implicit. Chiar si o concediere nejustificata duce la incetarea relatiei de munca cu efect imediat; pe de alta parte, puteti depune plangere la instanta de munca si de securitate sociala.

Ø  Demisia - duce, de asemenea, la incetarea raportului de munca, cu efect imediat. Aceasta optiune este deschisa pentru angajati, de exemplu, in cazul de neglijare a indatoririlor sale fata de angajat, de catre un angajator.

Ø  Atunci cand un raport de munca este reziliat, angajatul are dreptul sa-si primeasca sumele restante si documentele de lucru, care sunt: declaratii de salariu, certificatul de incadrare in munca; incetarea relatiei cu fondul de asigurari de sanatate; confirmare muncii realizate si a remuneratiei primite; fluturasul de salariu (L16); scrisoarea de recomandare. NB:

Ø  Munca cu timp partial pentru angajatii mai in varsta - ofera angajatilor mai in varsta posibilitatea de a reduce timpul lor de lucru cu pana la 60% fara a duce la pierderi din dreptul la pensie. Serviciul de Ocupare a Fortei de Munca (AMS) asigura pana la 80% din venitul anterior al angajatului. Varsta minima la care angajatii mai in varsta ar putea opta pentru aceasta facilitate in 2010 este de 53 de ani pentru femei si 58 de ani pentru barbati.

Ø  Pensionarea:

• Persoanele nascute inainte de 1 ianuarie 1955 – femeile se pot pensiona la varsta de 60 de ani, iar barbatii la varsta de 65 de ani. Trebuie sa aiba fie 180 de luni de asigurare in ultimele 360 de luni calendaristice fie 180 de luni de contributie, fie 300 de luni de asigurare, fara suspendare.
• Persoanele nascut la sau dupa 1 ianuarie 1955 – femeile se pot pensiona la varsta de 60 de ani (pana in 2024) sau la varsta de 65 de ani (din 2033), si barbati la varsta de 65 de ani. Exista o optiune suplimentara pentru acest grup: se pot pensiona atunci cand au acumulat 180 luni de asigurare de la data de 01.01.2005, dintre care cel putin 84 luni trebuie sa fi fost angajati.

Ø  Incetarea contractului de munca din motive de invaliditate – termenul difera in functie de categoria de munca: Berufsunfähigkeit pentru „lucratorii cu gulere albe”; Invalidität pentru mestesugari; Erwerbsunfähigkeit pentru lucratorii independenti.

11. Care sunt prevederile privind conflictele de munca – reprezentarea lucratorilor romani, greva?

Ø  Legea care reglementeaza conflictele de munca (greve, boicoturi si inchiderea de intreprinderi) se afla in Legea privind Constitutia Muncii (Arbeitsverfassungsgesetz), totusi atat  grevele cat si inchiderea fabricilor au elemente care pot fi clasificate drept infractiuni penale si in majoritatea cazurilor reprezinta o incalcare a unui contract de munca..

Ø  Cu toate acestea, opinia predominanta juridica este ca dreptul penal nu este aplicabil in ceea ce priveste conflictele de munca.

Ø  Daca luati parte la o greva sau sunteti afectat de incetarea activitatii unei intreprinderii, trebuie sa solicitati consultanta de la reprezentantii Camerei de Munca sau din partea unui sindicat.

Ø  Pentru alte tipuri de conflicte de munca (de exemplu, agresiune), ar trebui sa va adresati unei persoane de incredere de la locul dvs. de munca (de exemplu, consiliul de munca) sau sa va adresati Camerei de Munca sau sindicatelor, care au consilieri speciali privind agresiunea la locul de munca.

Ø  Sindicatele:

Ø  In Austria sindicatele au o traditie indelungata si au influenta politica.
Cele 13 sindicate sunt organizate in Österreichischer Gewerkschaftsbund (ÖGB) - Federatia Sindicatelor din Austria. Exista, de asemenea, organizatii regionale. In Austria, in jur de 1,4 milioane de angajati sunt membri de sindicat. Un lucrator devine membru al unui sindicat la cerere.

Ø  Sindicatele reprezinta interesele politice, economice si sociale ale angajatilor in relatia cu angajatorii, guvernul si partidele politice. Sarcinile Federatiei Sindicatelor din Austria includ negocierea acordurilor colective de munca, punerea in aplicare a masurilor sociale avantajoase, garantarea standardelor sociale, protectia salariilor reale, consultarea membrilor conform legii, etc.

Ø   Camerele de munca:

Ø  Acestea reprezinta aproximativ 3 milioane de angajati in toata Austria. Calitatea de membru este obligatorie. Contributia la Camera de Munca - Arbeiterkammerumlage, este dedusa automat din salariu si se ridica la 0,5% din salariul brut. Camera de Munca reprezinta interesele sociale, economice si politice ale angajatilor in relatia acestora cu angajatorii, guvernul si partidele.

Ø  Printre serviciile oferite direct angajatilor se numara consilierea privind legislatia in domeniul muncii, reprezentarea juridica in instanta de munca si de asigurari sociale, protectia angajatilor, a ucenicilor si tinerilor, consiliere in materie de asigurari sociale si de contabilitate a salariilor si materie fiscala, protectia consumatorului, si un numar mare de masuri de formare profesionala.

Ø  Camera de Munca opereaza prin intermediul organizatiilor provinciale, care sunt grupate in Camera Federala. Camera de munca are, de asemenea, influenta politica in Austria si este un pilon important al parteneriatului economic si social.

Ø  Consiliul de Munca:

Ø  Angajatii sunt, in principiu, reprezentati in cadrul intreprinderii de catre consiliile de munca. Rolul principal al consiliului de munca este de a reprezenta forta de munca in relatia cu angajatorul si este ales de catre angajati.

Ø  Un consiliu de munca poate fi infiintat in cazul in care intreprinderea are in mod constant mai mult de cinci angajati. Se apeleaza la serviciile lor, de exemplu, pentru rezilierea unilaterala sau pentru recrutare de forta de munca, si ofera angajatilor informatii privind legislatia muncii.