Procesul de creditare din Romania sufera

In pofida faptului ca sectorul bancar romanesc este unul stabil, procesul de creditare 'sufera', raportandu-ne atat la volumele noi de credite, cat si la portofoliile istorice create, este de parere directorul general al Bancii Comerciale Carpatica, Nicolae Surdu.

Volumul noilor credite a scazut atat ca urmare a reducerii cererii eligibile, cat si a inaspririi conditiilor de creditare. In plus, managementul de risc si managementul de portofoliu au dobandit, in ultima perioada, o importanta vitala in organizarea activitatii unei banci, a adaugat oficialul.

Pentru incurajarea creditarii se recomanda o scadere a costurilor pentru imprumuturi, insa bancile trebuie sa gaseasca resurse pentru acoperirea creditelor neperformante si sa adopte un sistem cat mai eficient de management al riscului.

1.   Cum ati caracteriza sistemul bancar romanesc in primele sase luni din 2010? Se poate vorbi despre o redresare a acestuia?

Sistemul bancar este, in primul rand, stabil. Cand spun asta, am in vedere infuziile de capital operate de banci incepand cu septembrie 2009, faptul ca bancile straine nu si-au redus expunerea semnificativ si rapid fata de Romania, precum si  semnalele de incredere pe care le transmite Banca Nationala.

In al doilea rand, sistemul duce, in continuare, o lupta impotriva eroziunii activelor. Volumele de provizioane s-au dublat si pun presiune pe ratele de profit pe care le solicita actionarii si le asteapta piata. Mentinerea lor la nivele similare pentru o perioada de cel putin 3 luni ar fi primul semn al victoriei si ar indica faptul ca ne putem inscrie pe drumul de revenire.

In al treilea rand, bancile mai duc o lupta, cea pentru clienti. Cererea de credite inregistreaza in continuare niveluri reduse (40-50% fata de nivelul din anii anteriori), cererea eligibila fiind mult redusa, fapt care determina bancile sa se concentreze pe mentinerea si fidelizarea clientilor buni si pe atragerea unora noi, pentru a crea portofolii de credite sanatoase.

Redresarea sistemului bancar nu poate avea loc decat corelat cu o redresare a economiei nationale. Rezultatele sistemului bancar sunt strans legate de rezultatele clientilor bancilor care activează intr-o economie, la acest moment, in scadere.

2.   Am auzit foarte des in acest an ca reluarea procesului de creditare va contribui la relansarea economiei. Desi tot mai multe banci anunta scaderi ale dobanzilor la credite, exista opinii potrivit carora bancile sunt inca reticente in acordarea de imprumuturi populatiei si companiilor. Care este opinia dumneavoastra cu privire la acest aspect? Care este situatia cererii de credite in momentul actual?

Nimeni nu tagaduieste ca imprumutul este generator de crestere economica, insa nu acordat in orice conditii, in sensul ca banii trebuie sa fie investiti cu folos, utilizati cu inteligenta de antreprenor, pentru a aduce profit si pentru a genera valoare adaugata afacerii. Cat timp marjele de profit sunt mai mici decat ratele de dobanda la care se imprumuta clientii, nu poti sa garantezi acest lucru. Ratele de dobanda au scazut in urma semnalelor transmise de BNR, insa marjele de risc au ramas la niveluri inalte, tocmai datorita mediului economic in care activam si lipsei de incredere in revenirea economiei in viitorul imediat apropiat. Bancile si-au structurat clientela tinta in functie de evolutia afacerilor in domeniul respectiv, sunt mult mai atente la evolutia indicatorilor din industrii si isi limiteaza finantarile acolo unde scaderile sunt agresive si exista o contractie de durata a pietei de desfacere. Oricum, economia nu se poate redresa doar pe baza consumului. Prin urmare, nici imprumuturile pentru consum nu se mai acorda cu aceeasi lejeritate, insa cu toate acestea Banca Comerciala Carpatica nu duce lipsa de cereri de creditare din partea clientilor si continua sprijinirea investiilor, mai ales a celor care beneficiaza si de suportul fondurilor structurale, fapt ce a devenit o prioritate pentru noi.

In momentul de fata Carpatica are in vedere o imbunatatire permanenta a portofoliului de produse si servicii venind in intampinarea clientilor cu cele mai potrivite solutii pentru creditare.

3.   Cum ati caracteriza procesul de creditare din Romania? Dar pe cel de economisire?

Evident, creditarea sufera si ne referim aici atat la volume noi de credite, cat si la portofoliile istorice create. Carpatica nu doar aloca finantarea, ci trebuie sa se preocupe si de recuperarea ei, deci accentul in aceasta perioada a fost transferat pe segmentul recuperarii si restructurarii portofoliilor. Volumul noilor credite a scazut atat ca urmare a reducerii cererii eligibile, cat si a inaspririi conditiilor de creditare. Managementul de risc si managementul de portofoliu au dobandit, in ultima perioada, o importanta vitala in organizarea activitatii unei banci.

Desi a fost influentat de criza, procesul de economisire este mai facil de gestionat si nu a inregistrat oscilatii majore in perioada 2007–2010, conditiile de economisire fiind adaptate situatiei din piata (prin cresterea sau diminuarea dobazilor pasive). Din acest  punct de vedere, Carpatica se poate lauda ca ofera produse de economisire cu dobanzi foarte avantajoase situandu-se in topul jucatorilor din piata bancara din Romania.

4.   Care va fi, in opinia dvs., evolutia dobanzilor la imprumuturi si depozite in acest an?

Pentru incurajarea creditarii se recomanda o scadere a costurilor pentru imprumuturi, dar bancile trebuie sa gaseasca resurse pentru acoperirea creditelor neperformante si sa adopte un sistem cat mai eficient de management al riscului.

Banca Comerciala Carpatica va reactiona in functie de modificarile care vor interveni pe piata, iar instabilitatea economica actuala nu imi permite sa previzionez evolutia costurilor, desi asteptarile pentru acest an nu au o nuanta favorabila, nici pentru persoane fizice, nici pentru companii si institutii. Totusi, in acest sens facem tot posibilul sa ne adaptam conditiilor din piata si sa asiguram un real suport clientilor nostri.

La nivelul sistemului financiar-bancar romanesc s-a observat o crestere a marjei nete de dobanda (diferenta intre dobanda activa si dobanda pasiva). Veniturile nete din comisioane au avut o evolutie nefavorabila, ceea ce exprima mentinerea unor conditii dificile la nivelul creditarii.

5.   In ce masura considerati ca vor afecta procesul de creditare masurile de austeritate anuntate de guvern (diminuarea salariilor bugetarilor cu 25% si majorarea TVA cu 5%)? Va continua Banca Comerciala Carpatica sa acorde credite persoanelor care lucreaza in sistemul bugetar?

Masurile de austeritate, chiar dacă au un scop bine definit, acela de a reduce deficitul bugetar, vor avea efecte negative in ceea ce priveste consumul si cresterea economica, iar din punct de vedere al creditarii, o reducere a capacitatii de rambursare a potentialilor clienti.

BCC acorda credite tuturor categoriilor de clienti, indiferent de domeniul in care activeaza, cu conditia incadrarii acestora in rigorile impuse de normele proprii ale bancii si legislatia in vigoare, o solutie in acest context fiind creditul de refinantare.

6.   Cum a fost afectata de criza financiara Banca Comerciala Carpatica si care sunt asteptarile pentru 2010?

In condiţiile unui mediu economic dificil, la finele semestrului I din 2010, Banca a reusit sa realizeze un profit din exploatare semnificativ mai mare decat cel realizat in perioada similară a anului trecut (40.258 mii lei fata de 3.726 mii lei), amprenta asupra rezultatelor financiare totale fiind pusa de costul ridicat al riscului de credit. Cresterea numarului de societati intrate in insolventa, a ratei somajului, afectarea negativa a activitatii agentilor economici in general, ca urmare a recesiunii economice, au constituit factorii care au influentat negativ calitatea portofoliului de credite si implicit cresterea costului net al riscului de credit. Pe de alta parte, rata buna de solvabilitate si un indicator confortabil al lichiditatii asigura soliditate bancii. In acest context macroeconomic dificil, suntem totusi realisti si putem declara ca asteptarile noastre nu pot fi foarte optimiste pentru rezultatele anului in curs.

7.   Care sunt obiectivele institutiei pe care o conduceti in ceea ce priveste reteaua teritoriala si portofoliul de clienti?

BCC detine in prezent o vasta retea teritoriala, care asigura accesul clientilor la produsele si serviciile bancii in toate regiunile tarii, pentru noi acest lucru constituind un atu competitional in perioada post recesiune. Strategia bancii are in vedere, in primul rand, o impulsionare a vanzarilor pe toate liniile de business, coroborata cu o politica de reducere a costurilor, masuri adoptate de altfel de toate bancile din sistem, rezultand astfel o reducere a indicatorului costuri/venituri.

Pentru anul care urmeaza intentionam sa ajungem la un portofoliu cat mai “curat” de clienti, sa fim prudenti si sa ne alegem cu grija partenerii. In plus, avand in vedere procesul de reorganizare prin care a trecut Carpatica anul acesta, putem privi cu optimism spre viitor si suntem increzatori ca eforturile depuse de noi in prezent se vor concretiza in rezultate favorabile si satisfactii in anii ce vor urma. Este exact ceea ce ne dorim, iar  echipa BCC este hotarata si motivata sa isi atinga tintele propuse.