Retragere graduala a masurilor de sprijin

Boardul executiv al Fondului Monetar International (FMI) considera ca masurile extraordinare luate pe parcursul crizei economice pentru a putea face fata efectelor acesteia si pentru a stabiliza pietele financiare ar trebui mentinute si in 2010 in unele state dezvoltate si ca procesul de retragere ar putea incepe in 2011, daca redresarea economiei va evolua potrivit asteptarilor. In prezent, procesul de retragere a stimulilor este deja in curs de derulare in unele tari emergente.

Strategiile de retragere ar trebui sa fie coerente si credibile, eficiente, flexibile, adaptate conditiilor din piete si integrate in politicile elaborate de autoritati.

In opinia reprezentantilor Fondului Monetar International, momentul, ritmul si modul de retragere a stimulilor variaza in functie de starea economiei si de stabilitatea sistemului financiar din fiecare stat. "Sincronizarea procedurilor de retragere a masurilor intre tarile dezvoltate si cele emergente nu este in general nici posibila, nici dezirabila. Principala provocare va fi retragerea acestor masuri la momentul potrivit", considera reprezentantii FMI.

O retragere prematura ar putea pune in pericol revenirea economica, in timp ce o retragere intarziata ar putea distorsiona stimulii privati si ar putea provoca riscuri macroeconomice.

Bordul executiv al FMI a subliniat faptul ca asigurarea sustenabilitatii fiscale este prioritara, astfel ca procesul de consolidare trebuie sa inceapa in momentul in care exista semne clare privind o redresare economica sustenabila. In economiile avansate, caracterizate de un ritm lent al redresarii economice si o rata ridicata a somajului, dobanzile de politica monetara ar putea ramane la un nivel redus pentru o perioada indelungata, atat timp cat presiunile asupra preturilor raman discrete. De altfel, analistii www.efin.ro observa ca bancile centrale regionale din SUA au fost reticente in a majora dobanzile in economia americana, chiar dupa ce Fed a crescut in mod neasteptat rata de discount. Principala temere a bancherilor centrali continua sa fie amenintarea unei reveniri a crizei economice (criza in W), dar si rezistenta pietei muncii la imbunatatirea conditiilor economice din SUA. Cu atat mai mult, situatia este mai grava in UE, unde economia nu si-a reluat cresterea, iar crizele financiare din diverse state pot exploda in orice moment.

Pe de alta parte, oficialii FMI considera ca in tarile emergente, unde exista semne de crestere a inflatiei sau vulnerabilitati financiare, politicile monetare trebuie inasprite, pentru a putea conduce la o consolidare fiscala.

In ceea ce priveste retragerea masurilor de politica monetara, oficialii Fondului considera ca bancile centrale dispun de instrumentele necesare pentru evita o noua criza monetara. Institutiile financiare au recurs la o gama variata de masuri, in multe cazuri fara precedent, ce au condus la diminuarea ratelor dobanzilor la un minim istoric si  modificari substantiale a bilanturile acestora. Oficialii FMI au precizat ca majorarea ratei dobanzii de politica monetara pentru a proteja stabilitatea preturilor nu necesita retragerea prematura a masurilor neconventionale. Totodata, a fost subliniata importanta mentinerii independentei bancilor centrale in momentul in care masurile de criza sunt in vigoare, avand in vedere riscul pe care l-ar putea determina presiunea  unei ajustari fiscale asupra bancilor centrale in vederea relaxarii angajamentului lor in ceea ce priveste stabilitatea preturilor, subminand credibilitatea politicilor monetare.

FMI a concluzionat ca, pentru a mentine increderea pietei financiare, masurile de sprijin acordate sectorului financiar ar trebui sa fie retrase treptat si flexibil, tinand cont de costurile fiscale si hazardul moral. Pentru a reduce riscurile viitoare, reprezentantii Fondului au subliniat necesitatea pentru un nou cadru de supraveghere si de reglementare, precum si sporirea nivelul de capital detinut de banci. Analistii efin.ro au comentat ca in momentul de fata suntem intr-un punct de rascruce: pe de o parte, daca nu sunt retrase treptat lichiditatile din piata exista presiunea majora a inflatiei in tarile dezvoltate, in timp ce o calibrare defectuoasa a acestor masuri poate conduce la o noua recesiune economica. Dintre cele doua pericole, este foarte probabil ca liderii mondiali vor alege calea inflationista, prin care costurile salvarii sistemelor financiare vor fi impartite catre toti contribuabilii (si vor afecta in mod special cetatenii cu venituri reduse).