Tineret, nepotism si performanta economica

Am citit recent un studiu privind fenomenul ‘nepotismului’ in Italia. Cum acolo a aparut si cuvantul – am aflat din articol – caci papii isi aduceau nepotii pe post de consilieri, lucrurile par ca se leaga. De altfel, dinastiile, castele, breslele sunt doar alte cateva exemple despre ceea ce numim mai generic ‘nepotism’ si care demonstreaza ca acest fenomen a fost unul global, de-a lungul istoriei: copiii invatau ‘mestesugul’ de la parinti si continuau traditia – sau mai tarziu, afacerea – familiei, fie ca era vorba de agricultura, comert, mica industrie, sau profesii specializate.

In democratie si vremurile moderne ar trebui ca principiile gen ‘nepotism’ sa fie mult mai reduse. Totusi, asa cum arata si studiul din Italia, lucrurile nu stau asa. Desi astazi este mult mai facil pentru oricine (in tarile dezvoltate si chiar in multe dintre tarile in dezvoltare) sa aiba acces la studii si specializari fara nicio legatura cu meseria, pozitia sociala sau averea parintilor ori rudelor apropiate, de multe ori tinerii care beneficiaza de studiile respective nu pot avansa in cariera din cauza altor tineri care au in plus o… ruda in acelasi domeniu. Si daca in trecut se transmiteau pe principii de nepotism mestesuguri ori traditii in domenii de activitate obisnuite, astazi beneficiarii ‘nepotismului’ sunt cel mai mult prezenti in zonele economice cu castiguri impresionante: domeniul financiar, avocatura, invatamantul superior, actorie (in SUA si Europa, nu in Romania neaparat!), sport. Accesul tinerilor capabili dar fara rude in aceste domenii bine platite este anevoios, daca nu imposibil.

Unul din exemplele din studiul amintit este din domeniul universitar: profesorii universitari sunt inruditi intre ei in proportie de peste 70%. In Romania, avem o situatie similara: clanurile de familie si inrudirile ‘strategice’ sunt norma in facultatile romanesti, iar accesul tinerilor ‘obisnuiti’ la functiile de conducere sau pozitiile superioare este barat de ‘generatia veche’ si de copiii sau rudele acestora. Acelasi lucru se poate spune despre avocati, bancheri si mai nou, politicieni! Adica domeniile (cvasi) private dar care au o stransa legatura cu statul, in realitate si unde veniturile sunt importante. Asa cum arata studiul respectiv, cea mai mare problema pentru economie este ca acesti ‘mostenitori’ nu sunt neaparat cei mai capabili din punct de vedere profesional, dar ingradesc accesul unor candidati mai buni la pozitiile respective.

Si, desi nu apare in titlul acestui articol, as spune ca o continuare ca in afara performantei economice mai slabe si o problema sociala pentru tineri, nepotismul aduce si (sau mai degraba este insotit de) coruptie generalizata. O coruptie cu efecte tot asupra societatii si performantei economice. Cu cat situatia economica este mai dificila, cu atat nepotismul si coruptia sunt mai agresive, iar tarile respective – fie ele Italia, Grecia, Franta sau Romania - sufera mai mult.

Un material de Dragos Cabat, Managing Partner al Efin.ro.