Liderii din zona euro trebuie sa coopereze

Incercarile esuate ale ministrilor de finante din zona euro de a ajunge la un acord privind majorarea Fondului de stabilizare pentru tarile aflate in dificultate alimenteaza starea de neliniste pe pietele obligatiunilor europene.

In luna mai, liderii europeni au infiintat Fondul European pentru Stabilitate Financiara in valoare de 440 miliarde de euro, ca parte a unui mecanism mai larg, de 750 miliarde de euro, pentru a calma investitorii ingrijorati de problemele financiare ale Greciei si de posibilitatea ca aceasta criza sa se propage in alte state.

Criza recenta legata de Irlanda, urmata de acordarea unui imprumut de 85 miliarde de euro, a declansat din partea natiunilor europene vulnerabile, dar si din partea Fondului Monetar International  un val de presiuni pentru extinderea plasei de siguranta.

Totusi, cele 16 natiuni din regiune au respins apelul sefului Fondului Monetar International (FMI), Dominique Strauss Kahn, pentru o actiune mai ferma, considerand ca in prezent nu exista pericole. Printre acestea, Germania, cea mai mare natiune din regiune, s-a opus ferm posibilitatii suplimentarii fondului de 750 miliarde de euro.

In acest context, liderul zonei euro, Jean-Claude Juncker, si ministrul italian de Finante, Giulio Tremonti, au venit cu o propunere radicala: emiterea de obligatiuni europene sau "euro-obligatiuni". Potrivit celor doi oficiali, aceasta masura "va proteja orice stat de speculatii pe piata si va atrage noi capitaluri in Europa".

Propunerea s-a lovit din nou de intransingenta Germaniei, tara cu cele mai mici randamente ale bondurilor din Europa. In consecinta, Germania a fost numita "ne-europeana" de catre Jean-Claude Juncker.

Liderii europeni trebuie sa depaseasca aceste blocaje si sa intreprinda o actiune cuprinzatoare, "abordarea bucata cu bucata" nefiind eficienta, dupa cum a precizat Strauss Kahn.

Importanta cooperarii tarilor din zona euro este subliniata si de fostul prim ministru britanic, Gordon Brown, in conditiile in care Marea Britanie desfasoara 60% din comert cu aceasta regiune.

Intre timp, ministrii de finante din Uniunea Europeana lucreaza la un mecanism permanent de rezolvare a crizelor si au confirmat ca un nou test de stres pentru banci, mai dur, va avea loc in februarie.

Atentia este indreptata acum catre Portugalia, considerata urmatoarea veriga slaba a lantului, dupa Grecia si Irlanda. Banca Centrala Euro­peana (BCE) a obtinut o revenire tem­porara la calm, accelerand achizitiile de obligatiuni portugheze si irlandeze.

Cooperare intre Europa si Statele Unite

Daca de-a lungul timpului, Europa si Statele Unite au produs si au exportat majoritatea bunurilor lumii, au investit si au consumat mai mult decat restul lumii la un loc, in 2010 acestea sunt depasite in productie, comert si investitii de catre restul lumii, dar nu si in ceea ce priveste consumul. Catastrofele ultimilor trei ani: colapsul Lehman, deficitul Greciei si falimentul sistemului bancar irlandez sunt cele mai evidente semne ale declinului economic.

Avansul cunoscut de statele asiatice poate reprezenta poate cea mai eficienta strategie de iesire din criza. Astfel, ratele inalte de productie vor determina rate mai mari de consum. Potrivit Financial Times, piata de consum asiatica va creste de la 12% din consumul mondial inainte de criza la 32% in 2020, devenind motorul cresterii mondiale.

Aceasta schimbare va reface balanta economica a lumii in conditiile in care Europa si America vor coopera si vor fi capabile sa exporte inovatie si bunuri superioare unei clase de mijloc asiatice puternice.