Fed si razboiul monetar global

Banca centrala americana (Fed) si-a anuntat, recent, intentia de a pompa  600 de miliarde de dolari in economia americana in urmatoarele opt luni, prin achizitionarea de obligatiuni de stat in valoare de 75 de miliarde de dolari pe luna pana in luna iunie 2011, rezervandu-si dreptul de a ajusta programul in functie de evolutia economiei.

Elaborat in scopul revigorarii economiei americane, programul Fed a provocat ingrijorare si dezaprobare in toate colturile lumii, din Brazilia, la Beijing si Berlin, intr-un moment in care liderii lumii se intalneau in cadrul summitului G20 la Seoul.

Inca de la inceputul lunii octombrie, directorul general al Fondului Monetar International (FMI), Dominique Strauss-Kahn, vorbea despre riscul declansarii unui adevarat razboi al valutelor daca statele vor incerca sa foloseasca cursurile de schimb valutar pentru rezolvarea problemelor interne, constituind un pericol pentru revenirea economiei globale.

In acest context, actiunea bancii centrale americane intensifica fenomenul, determinand devalorizarea dolarului in scopul facilitarii exporturilor americane.

Principalii rivali economici ai Americii percep aceasta miscare drept un act ostil.

Din partea asiatica, atitudinea critica a fost exprimata in special de China, oficialii chinezi denuntand planul ca fiind abuziv si considerand ca injectarea banilor va destabiliza economiile regionale.

Pe de alta parte, China este principala putere afectata de devalorizarea dolarului, fiind cea mai mare forta manufacturiera a lumii (anunta inaintea summitului un surplus comercial de 27 de miliarde dolari in octombire) si totodata principalul investitor in actiunile americane.

In plus, potrivit economistului american Paul Krugman, China este ea insasi angajata intr-o actiune de manipulare monetara la o scala fara precedent in istoria lumii, afectand restul lumii.

O reactie critica a avut si statul german, ministrul de finante, Wolfgang Schauble anticipand ca exporturile europene vor fi mai scumpe. De asemenea, economia germana, inclusiv actualul boom,  sunt dependente de exporturi de produse de inalta tehnologie.

Atitudinea Frantei, mai putin dependenta de exporturi, totusi cu o economie sensibila la cresterea monedei unice, a fost retinuta, limitandu-se la a sublinia stringenta unei cooperari monetare mai stranse in scopul stabilizarii ratelor de schimb.

Anuntarea programului bancii centrale a SUA a marcat intrarea Braziliei in razboiul monetar. Statul sud-american considera ca banii injectati in economia americana vor alimenta pietele emergente, determinand aprecierea monedelor  nationale si reducerea avantajului competitiv al exporturilor din aceste zone.

In pofida asteptarilor, decizia Fed nu a avut consecinte in estul emergent al Uniunii Europene, monedele Cehiei, Ungariei si Poloniei inregistrand doar variatii usoare.

Desi initiativa Fed a atras reactii vehemente inca din mometul anuntului, efectele asupra economiei americane si globale nu pot fi deocamdata anticipate, persistand intrebari esentiale. Va provoca programul Fed un razboi monetar global? Va suprima exporturile chineze si germane? Sau va impulsiona economia americana, in continuare cea mai mare si mai importanta forta economica?

Articol oferit de eFin