Prudenta exagerata a BNR amana ieftinirea creditului

Banca Nationala a Romaniei a decis, joi, mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la 6,25% pe an, 'anunt' reiterat in presa in ultimele 11 luni. In acelasi timp, BNR a mentinut nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO) de 15% pentru pasivele in lei si de 20% pentru cele in valuta ale bancilor.

Din nou, oficialii BNR au dat dovada de mult prea multa prudenta si chiar inconsecventa fata de mesajul pe care vor sa il transmita in piata, considera analistul financiar Dragos Cabat.

Odata cu inasprirea conditiilor de creditare in valuta si tinand cont de situatia macroeconomica din Romania, dar si de nevoia bancilor de a relua cat mai rapid creditarea pe ambele segmente principale de clientela - companii si retail - ar fi fost normal ca BNR sa reduca dobanda de politica monetara (o scadere cu 0,5% ca fiind perfect justificata) si probabil sa umble si la nivelul RMO, sustine analistul.

Inflatia se afla clar pe un trend descrescator care va continua, macar si datorita efectului de baza daca nu din cauza stoparii cresterii preturilor la energie si ieftinirii alimentelor, in schimb este nevoie de sustinerea economiei romanesti. In perioada urmatoare, este posibil ca exporturile sa scada catre UE, din cauza turbulentelor financiare din zona euro, in timp ce consumul intern nu va creste spectaculos in perioada urmatoare (nu trebuie incurajat prea tare in acest sens) desi da unele semne de revenire. In schimb, investitiile nu trebuie sa fie abandonate si fara sustinerea bancilor comerciale, doar cu sumele venite de la buget si investitorii straini, este dificil sa se intample acest lucru. Practic, economia 'pierde' o luna pana la sedinta de politica monetara din 2 noiembrie, aceasta daca bancile comerciale nu anticipeaza decizia BNR si micsoreaza singure dobanzile la creditele in lei, fortand practic BNR sa ajusteze dobanda de politica monetara, a spus Dragos Cabat.

In privinta rezervelor minime obligatorii, existau doua solutii crede analistul: fie reducerea RMO la pasivele in lei, ceea ce se traduce prin cresterea lichiditatii in piata si implicit 'incurajarea' bancilor comerciale sa foloseasca aceste sume in creditarea sistemului privat (de dorit) sau finantarea deficitului bugetar (pentru bancile care nu vor sau nu pot sa isi asume riscuri), fie cresterea RMO la valuta, un semnal ca BNR doreste clar sa descurajeze aproape total creditarea in valuta, consistent cu adoptarea noului regulament de creditare, dar oarecum derutant tinand cont de reducerea RMO la valuta operata in martie 2011.

Oricum, pasivitatea este o decizie cel putin nefericita in acest moment cand in Europa este nevoie de curajul actiunii. "Era Greenspan" cu mesaje neclare si destinate doar 'urechilor educate' a trecut in economia mondiala; acum mesajul trebuie sa fie puternic, clar si suficient de transparent. Pietele valutare si de capital au demonstrat clar limitele si superficialitatea traderilor si speculatorilor; acestia actioneaza total irational la zvonuri si jumatati de decizii, iar conducerea BNR poate sa isi consolideze imaginea printr-o pozitie care sa elimine ezitarile, a adaugat Cabat.

Reamintim ca, in 2010, banca centrala a redus de trei ori dobanda cheie cu cate 0,5 puncte procentuale, de la 8% la 6,50%, iar apoi cu inca un sfert de punct procentual, in mai, la nivelul minim istoric de 6,25% pe an, cat este in prezent. Totodata, in martie 2011, BNR a redus ratele pentru rezervele minime obligatorii aplicabile pasivelor in valuta cu scadenta sub doi ani de la 25% la 20%.

BNR si-a revizuit in scadere prognoza de inflatie pentru finalul acestui an, la 4,6%, de la 5,1%. Totodata, pentru sfarsitul anului 2012, BNR estimeaza o rata anuala a inflatiei de 3,5%, de la 3,6% cat era estimarea anterioara.